Potrivit legislației în vigoare, la 1 aprilie, prețul gazelor naturale ar fi trebuit liberalizat. În prezent, acesta este plafonat la 0,31 lei/kWh. Nici nu se liberalizează, nici nu rămâne plafonat. Se ”administrează”! Cel puțin așa a anunțat premierul Ilie Bolojan. Ceea ce pare o surpriză pentru autoritățile din domeniul energetic! Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, chemase reprezentanții companiilor din domeniu pentru a discuta despre piața gazelor după ce iese din vigoare actuala legislație. S-a dovedit a fi ”păcăleală” înainte de 1 aprilie. Pentru că, dacă ministrul Ivan nu știa ce se va întâmpla în domeniul pe care ”îl păstorește”, premierul Ilie Bolojan știa aproape exact! Spunem ”aproape” pentru că a trecut de la prețuri ”administrate” la gaze, la ”reglementarea prețului pe tot lanțul de la producători la transportatori, la distribuitori şi la furnizori”. A fost ca o repetare a istoriei! La fel s-a întâmplat acum câțiva ani, cu legea offshore a gazelor naturale: într-o sală a Parlamentului, președintele de atunci al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, împreună cu membrii comisiilor economice și pentru energie din Senat și Camera Deputaților discutau cu reprezentanții companiilor din domeniu taxarea gazelor extrase de la mare adâncime, iar, în paralel, în altă sală, Liviu Dragnea (la acel moment președintele PSD și al Camerei) le prezenta ziariștilor noile taxe pentru aceste gaze! Pe de altă parte, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică – dar doar pentru câteva momente – o Ordonanță de Urgență privind instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale, ce are același scop: limitarea creșterii facturilor la curent și gaze (vezi – Nota Fundamentare OUG; proiect OUG). Este adevărat, proiectul de OUG al Ministerului Energiei a dispărut de pe site ca prin farmec după anunțul premierului. Oricum, noi credem că, mai degrabă, varianta premierului Ilie Bolojan va fi aplicată de la 1 aprilie!
„Propunem ca între 1 aprilie, anul acesta, sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie, cu un preţ care nu va mai fi plafonat, ci un preţ administrat pentru consumatorii casnici. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa preţul pentru casnici pe tot lanţul, de la producători la transportatori, la distribuitori şi la furnizori. Asta înseamnă că preţul va rămâne stabil pe tot parcursul anului şi nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Preţul la gaz va fi administrat pentru toţi consumatorii casnici şi pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan într-o conferință de presă/.
El a precizat că pentru celelalte companii nu va mai exista plafon.
„Trebuie să facem paşi pentru a elimina plafonarea preţului la gaze, dar, în acelaşi timp, trebuie să protejăm şi cetăţenii României de puseul de inflaţie posibil, care ar putea să apară pe fondul creşterii preţurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important în sensul în care vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a preţului gazelor şi să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger. Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea deci această supraproducţie de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”, a mai spus Ilie Bolojan.
„Pentru celelalte activităţi nu va mai exista plafon, dar aşa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziţionează gaze la preţuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populaţia, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat şi eliminăm problemele care au apărut în anii trecuţi când schemele de plafonare au fost de aşa natură făcute, încât au permis unor furnizori, unor traderi, să deruleze operaţiuni care au însemnat creşterea preţului, iar statul a trebuit să plătească diferenţele de preţ. Şi astăzi mai avem restanţe de plăţi în această zonă”, a mai transmis premierul Bolojan.
”Hoții de furnizori”
Puțin înainte de anunțul premierului, pe site-ul Ministerului Energiei era publicat un proiect de ordonanță de urgență (OUG) privind ”instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale”. Motivul era același: prețuri cât mai mici pentru consumatori. Justificarea din preambulul OUG: ”evoluțiile recente și persistente ale piețelor energiei electrice și gazelor naturale din România, caracterizate prin creșteri semnificative și nejustificate ale prețurilor finale suportate de consumatori”. Prețurile ”nejustificate” sunt ”determinate într-o măsură semnificativă de aplicarea unor adaosuri comerciale cumulative și disproporționate în activitățile de comercializare și furnizare”.
Adică, așa cum a mai spus un ministru odată, ”hoții de furnizori”! Ceea ce nu este nici frumos, nici, mai ales, real. Furnizorii au ”păcatele” lor, dar marjele lor de furnizare sunt absolut onorabile.
Departe de noi ideea de ”a lua apărarea” furnizorilor! Dar nu putem să uităm, de exemplu, costurile pe care au trebuit să le suporte în ultimii ani: modificarea softurilor pentru facturare de aproximativ 20 de ori (adică de câte ori le-a mai trecut autorităților prin cap vreo idee, de la creșterea TVA, până la introducerea unui cod de bare pentru toată lumea, dar folositor doar consumatorilor vulnerabili). Iar modificarea unui soft complex, precum cel de facturare, costă zeci, dacă nu cumva sute de mii de euro!
Au mai fost și tot soiul de ”bâlbe” ale autorităților. Un exemplu în acest sens îl reprezintă ajutorul de stat prin contracte pentru diferență (CfD) pe care îl plătim cu toții unor producători de energie din surse regenerabile (altă schemă de ajutor, în afara celei cu certificate verzi). Mai întâi CfD-urile au trebuit introduse în factură, după care autoritățile ”s-au sucit”, iar furnizorii au trebuit să le scoată din factură. Adică au emis o factură cu CfD-uri, apoi au emis o alta pentru stornarea primei și, în final, au emis o a treia factură fără CfD-uri! Dacă socotim că în țară sunt circa 9 milioane de consumatori (deci se emit lunat 9 milioane de facturi) și luăm în calcul că doar 5 milioane de clienți vor factura pe hârtie, sumele cheltuite de furnizori sunt exorbitante: hârtia, tiparul, plicul, poșta (ca să ne vină factura în plic, acasă). Trimiterea unei scrisori simple în interiorul României, prin Poșta Română, costă aproximativ 5,00 lei (neprioritar) pentru o greutate de până la 100g. Dacă adăugăm cât costă hârtia (în plic sunt minim 3 foi, ceea ce înseamnă, la un total de 5 milioane de clienți, 15 milioane de foi) și adăugăm și cât costă tiparul, sumele cheltuite de furnizori devin extrem de relevante. Chiar dacă luăm în considerare că furnizorii au negociat tarifele cu poștașii și tipografiile la un total de 3 lei/plic, doar pentru transmiterea facturilor cu CfD-uri a însemnat 45.000.000 lei!
La acestea se adaugă costurile cu call-center-ele, de exemplu, cu spațiile, cu angajații etc.
În plus, statul mai are să le dea furnizorilor minim 8 miliarde de lei. Reamintim, prețurile uriașe la electricitate și gaze din anii 2020 – 2021 au determinat guvernanții să adopte scheme de sprijinire a populației și firmelor prin plafonarea/compensarea facturilor încă din luna octombrie 2021, schema de sprijin fiind încă în vigoare pentru gaze naturale (până la 31 martie 2026); pentru energie electrică, acest sprijin a încetat la 1 iulie 2025. Sprijinul acordat de stat se acordă în doi pași. În primul pas, furnizorii încasează de la clienții casnici și non-casnici doar sumele plafonate/compensate, dar plătesc pe lanț (producătorilor, distribuitorilor, transportatorilor, inclusiv taxele și impozitele către stat) suma întreagă. Practic, în prima fază, furnizorii susțin, în numele statului, schema de ajutor pentru populație și companii. În a doua fază, după ce ANRE verifică documentele transmise, furnizorii primesc înapoi, de la stat, prin ministerele Energiei și Muncii, diferența pe care au plătit-o în plus în prima fază. În prezent, potrivit informațiilor din piața de energie, ultima lună confirmată aproape total de către ANRE este ianuarie 2024. Statul a încasat de la sectorul energetic, sub formă de taxe și impozite, în perioada 2021 – 2024, circa 79,7 miliarde lei și a decontat 32,22 miliarde lei. Potrivit execuției bugetare, anul trecut a rambursat 3,85 miliarde de lei, datoria statului către furnizorii de curent și gaze fiind, în prezent, de aproximativ 8 miliarde de lei.
Deci, adaosurile comerciale sau marjele de furnizare abia dacă le ajung furnizorilor ca să-și acopere costurile.
”Alba-neagra” cu acte normative
Cu toate acestea, autoritățile consideră că prețurile excesive sunt cauzate în special de adaosurile comerciale cumulative și disproporționate în activitățile de comercializare și furnizare.
Astfel, proiectul noii OUG prevede un adaos de maximum 3% pentru activitățile traderului de energiei electrică și traderului de gaze naturale și maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali. Acest adaos poate fi adăugat doar costurilor cu achiziția curentului sau gazelor, cu facturarea, personalul, chiria, tranzacționările și cu echilibrarea (în limita a 5%) și cu profilarea (în limita a 15%).
Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri anuală realizată din activitățile de furnizare sau trading.
Ceea ce înseamnă că Ministerul Energiei a considerat că este suficientă o limitare a adaosului total (trading și furnizare) la 8 procente pentru ca prețurile finale ale energiei electrice și gazelor naturale să rămână suportabile pentru românilor.
După ce a fost lansat în spațiul public acest proiect de OUG, a apărut premierul Ilie Bolojan în conferință de presă și a lansat ideea de re-reglementare a prețului la gaze. Și a dat totul peste cap. Urmarea: ”ca prin farmec”, proiectul Ministerului Energiei a dispărut de pe site!
Mai mult, într-o conferință de presă, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că publicarea proiectului pe site ”a fost un exces de zel al unui coleg, care a încurcat niște acte normative. A fost o eroare materială, care ulterior a fost reparată (…) Am început o anchetă în cadrul ministerului pentru a stabili foarte clar cine și în ce formulă a încărcat un act care nu era semnat, nu era avizat pentru a fi supus transparenței publice. Era doar unul dintre zecile de documente de lucruri, drafturi aflate în lucru la nivelul ministerului (…) Ceea ce vreau să spun foarte explicit este că nu reprezintă un document de referinţă şi îi rog pe toţi cei care l-au citit să-l ignore. (…) Repet, a fost o eroare materială care a fost rectificată în foarte scurt timp. A fost deschisă o anchetă disciplinară pentru a vedea cine a greşit şi cu ce motiv. Iar la toţi cei care au consultat respectivul document le cer foarte mult să-l ignore, pentru pentru că nu reprezintă poziţia oficială a ministerului”.
În opinia noastră, și Ministerul Energiei a fost luat prin surprindere de anunțul premierului privind ”administrarea” prețului la gazele naturale. Ceea ce l-a determinat pe ministrul Bogdan Ivan să scoată de pe site proiectul noii OUG. Chiar dacă aceasta se referea nu numai la gazele naturale, ci și la energia electrică. De aceea această ”alba – neagra” sau ”uite – nu e” cu noul act normativ!
