Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) actualizat al României reprezintă o îmbunătăţire în ceea ce priveşte coerenţa şi nivelul de ambiţie faţă de versiunile anterioare, dar eficacitatea lui este limitată de întârzieri în adoptare şi de riscurile asociate implementării şi guvernanţei, susţine Energy Policy Group (EPG).
Potrivit unui raport de cercetare al organizaţiei, strategia de tranziţie a României rămâne puternic orientată către punctele forte tradiţionale ale securităţii energetice, dar se bazează în mare măsură pe un număr limitat de proiecte de mare anvergură.
„Această abordare amplifică expunerea la riscuri legate de executare, finanţare şi continuitate politică. Vulnerabilităţile emergente ale perioadei de tranziţie – precum dependenţele de lanţurile de aprovizionare, materiile prime critice, circularitatea şi rezilienţa climatică – nu sunt suficient de integrate în cadrul de evaluare a riscurilor al PNIESC”, subliniază realizatoarea cercetării, Ioana Maria Vasiliu, într-un comunicat de presă.
În acest context, documentul de specialitate identifică trei provocări principale care afectează implementarea PNIESC în România.
„În primul rând, deşi accesibilitatea preţurilor energiei în gospodării constituie o constrângere structurală, de implementare, aceasta nu este consolidată o strategie coerentă pe termen lung. În al doilea rând, PNIESC nu oferă secvenţialitate operaţională şi claritate privind pregătirea infrastructurii, în timp ce riscurile legate de fiabilitatea sistemului se vor transfera spre reţelele de energie electrică, flexibilitate şi rezilienţă. În al treilea rând, deşi sprijinul public pentru obiectivele climatice rămâne puternic, în special atunci când este încadrat în contextul securităţii energetice, disponibilitatea de a suporta costurile este limitată şi foarte sensibilă la aspecte ce ţin de echitate şi distribuţia costurilor”, se menţionează în raport.
În viziunea specialiştilor, contribuţia PNIESC la reducerea riscurilor asociate securităţii energetice şi climatice va depinde de trecerea de la planificare la implementare, dar şi de consolidarea rezilienţei la nivel de sistem.
Raportul examinează atât coerenţa Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice actualizat al României, cât şi traiectoriile de decarbonizare, provocările de implementare şi alinierea politicilor publice.
În cadrul cercetării a fost utilizat Indicele Riscurilor de Securitate Energetică şi Climatică (ECSRI) pentru a evalua dimensiunile securităţii energetice şi climatice ale României care sunt abordate în PNIESC, dar include şi o analiză a susţinerii publice pentru a evalua acceptarea socială a obiectivelor climatice.
