”O treime din investițiile noastre se îndreaptă spre România”, a declarat Jens Rasmussen, directorul general al companiei daneze Eurowind Energy (EWE), într-o întâlnire cu presa din România. Potrivit acestuia, în România funcționează deja capacități de aproximativ 100 MW instalați în surse regenerabile de energie, alti circa 400 MW sunt în diferite stadii de execuție, planurile danezilor fiind ca, până la sfârșitul lui 2030, să dețină in țara noastră 1.000 MW în parcuri eoliene, fotovoltaice și baterii de stocare.
Investiția totală este estimată la circa 1 miliard de euro, în câțiva ani, suportată din fonduri proprii și din credite bancare.
În prezent, compania are în prezent în România în funcțiune capacități de 124 MW, iar alți 400 MW sunt gata de construcție: 138 MW din surse eoliene și 260 MW fotovoltaice.
”30% din bugetul anual de investiții al companiei, de 1 miliard de euro, este alocat României (300-400 de milioane de euro). Planul este să ajungem la 1 GW în câțiva ani, în România, în solar, eolian și baterii de stocare incluse”, a declarat Jens Rasmussen, CEO al Eurowind Energy, într-o discuţie cu jurnaliştii din România, la sediul companiei din Hobro, Danemarca.
Grupul deține o capacitate netă de 1,5 GW în operare, 1,3 GW în construcție pe șapte piețe europene, cu investiții totale de 2,5 miliarde de euro până în prezent. Cea mai mare expunere comercială este în Danemarca. Timpul mediu de recuperare a investiției unui proiect este de 13-15 ani.
Compania are 35 de angajați în România și 700 la nivel mondial și vrea să facă angajări.
Jens Rasmussen, CEO Eurowind Energy, și Adrian Dobre, CEO Eurowind Energy România
”Nu luăm în calcul să facem disponibilizări, ci, dimpotrivă, căutăm să facem angajări. Operațiunile din România au nevoie de capacitate suplimentară în ciuda eforturilor de a îmbunătăți eficiența inteligenței artificiale. Politica vizează îmbunătățirea productivității, mai degrabă decât reducerea numărului de angajați. Compania se „concentrează puternic pe încercarea de a fi eficientă” prin adoptarea inteligenței artificiale. Toți angajații trebuie să adapteze inteligența artificială în toate aspectele afacerii prin „discuții motivaționale puternice”. Noi angajări nu pot fi aprobate fără o analiză a posibilității de gestionare a rolului cu ajutorul inteligenței artificiale”, a spus Jens Rasmussen.
Eurowind Energy România a finalizat recent parcul fotovoltaic Teiuş (60,2 MW) din judeţul Alba şi urmează să fie conectat la rețea și parcul eolian Pecineaga (48 MW) din judeţul Constanţa. Parcul eolian Pecineaga, investiție de 90 de milioane de euro, este gata din aprilie 2025, dar a fost amânat cu 6-8 luni din cauza problemelor de conectare la rețea cu distribuitorul.
”Acum în România compania are instalate proiecte de 124 MW, dacă includem și cei 48 de MW de la Pecineaga, care sperăm să fie funcționali în câteva săptămâni. 76 MW sunt centrale fotovoltaice. Anul viitor, cel mai probabil vor fi instalaţi 400 MW, formaţi din aproximativ 260 MW parcul fotovoltaic de la Vişina, judeţ Dâmboviţa, şi 138 MW în trei parcuri eoliene, la Frumuşiţa, Vector şi Pecineaga Nord-Est. În paralel, mai avem şi bateriile de stocare a energiei, unde avem în construcţie 60 MW la Teiuş, cu două ore de stocare, adică 120 MWh. Vom face și angajări. Noi în România suntem 35 de anagajați și vrem să ajungem la cel puțin 50-60 de oameni. Grupul Eurowind investește anual 1 miliard de euro, din care 30% vin în România”, a spus Adrian Dobre, country manager Eurowind Energy Romania.
Strategia de poziționare pe piață în Danemarca
Eurowind Energy și-a asigurat poziția de lider pe piață în Danemarca prin continuarea dezvoltării în perioada 2018-prezent, când schemele de subvenționare s-au încheiat și concurenții au încetat activitatea.
50-60% din capacitatea operațională are contracte de achiziție de energie electrică pe termen lung, restul fiind vândut pe piața spot.
Compania are 1,3 GW în construcție pe șapte piețe europene. Cea mai mare expunere comercială este în Danemarca datorită unei mai bune cunoștințe despre piața internă.
Timpul mediu de recuperare a investiției unui proiect este de 13-15 ani.
Danemarca a avut 5.000 de turbine instalate în primul val, între 1995 și 2000, apoi o stagnare de 8 ani până în 2008. Eurowind Energy și-a construit o poziție puternică la 50-70 km de sediul central în perioada de subvenționare 2008-2018.
Compania a câștigat poziția de lider de piață în toată Danemarca prin continuarea dezvoltării după februarie 2018, când schema de subvenționare s-a încheiat.
Concurenții au încetat dezvoltarea fără subvenții, în timp ce Eurowind Energy a profitat de reducerile de costuri de pe piețele competitive din Suedia și Polonia.
Compania a demonstrat că proiectele comerciale (nesubvenționate) erau viabile, deoarece costurile turbinelor au scăzut și eficiența s-a îmbunătățit.
Strategia de dezvoltare în perioadele dificile a permis controlul proiectelor pentru momentul în care condițiile s-au îmbunătățit.
Analize de acum 5-7 ani au arătat că pierderile rezultate din combinarea energiei eoliene de 100 MW plus a energiei solare de 50 MW la o conexiune la rețea de 100 MW sunt neglijabile. Orele în care suprapunerea vântului puternic și a energiei solare puternice pentru a provoca reduceri sunt neglijabile din punct de vedere statistic.
Adăugarea de baterii cu o durată de 4 ore (extinzându-se la 8 ore) aduce portofoliul aproape de livrarea energiei regenerabile la sarcină de bază.
Abordarea hibridă folosește „logica agricolă” – când vântul este puternic, radiația solară este de obicei mai mică și invers.
Danemarca se bazează în prezent pe vecini (Norvegia, Regatul Unit) pentru capacitatea de rezervă, mai degrabă decât pe rezervele proprii.
Danemarca trebuie să își construiască capacități de rezervă pe măsură ce penetrarea energiei regenerabile crește, probabil baterii în locul turbinelor cu gaz.
România ar trebui să implementeze o piață competitivă a capacității – în prezent, hidroenergia (deținută de stat) asigură echilibrarea și „pompează bani din sistem”.
Piețele de capacitate au nevoie de contracte pe termen lung pentru a fi bancabile – este dificil să finanțezi capacitatea de rezervă cu piețe la termen de doar o lună.
Este nevoie de capacitate de rezervă pentru a gestiona schimbările rapide de producție (de exemplu, energia solară de 4 GW ajunge la zero în 15-20 de minute din cauza norilor).
Bateriile se așteaptă să preia în curând responsabilitatea pentru rezervă, oferind un răspuns mai rapid decât turbinele cu gaz.
Operatorii de sistem trebuie să mențină controlul prin capacitatea dispecerizabilă – sistemele de limitare automată, precum ALO din România, pot preveni întreruperile de curent.
Danemarca are un sector agricol extins (porci, vaci) – gunoiul de grajd are un conținut energetic scăzut, dar servește ca mediu pentru rezolvarea problemei deșeurilor comunitare. Strategia constă în co-localizarea biogazului cu implementări mari de energie eoliană pentru a crea opționalitate pentru producția de combustibil.
Instalațiile de biogaz pot produce gaz pentru injecție în rețea sau pot combina CO2 derivat din biogaz cu electroni regenerabili pentru a produce combustibili.
Provocare: energia electrică provenită din biogaz provenită de la motoare este relativ costisitoare, iar trecerea la gaze naturale prin eliminarea CO2 este costisitoare.
Este însă dificil de realizat centrale care pot produce atât electricitate, cât și injecta gaze în mod economic.
Piața de rezervă pentru generarea de energie pe bază de biogaz are nevoie de contracte pe termen lung pentru a fi bancabilă, în prezent fiind disponibile doar piețe forward pe o lună.
Prețurile viitoare ale energiei și dinamica pieței
Reprezentanții companiei se așteaptă reduceri semnificative de prețuri atunci când capacitatea regenerabilă instalată atinge nivelurile de vârf ale sarcinii în fiecare țară. În Danemarca, 80-85% din vânzările de vehicule noi sunt complet electrice, începând de luna trecută, ceea ce duce la creșterea consumului.
Centrele de date și transportul electric greu se așteaptă să fie următorii factori majori de consum în Danemarca.
Prețurile vor ajunge la zero atunci când producția eoliană și solară va acoperi întreaga cerere a țării în anumite zile.
Sistemul de ordin de merit funcționează bine cu stabilirea prețului marginal al gazelor, dar creează probleme atunci când produc doar surse regenerabile (cost marginal aproape de zero).
Bateriile vor netezi în cele din urmă curbele prețurilor – ridicând prețurile negative și limitând vârfurile pe măsură ce implementarea se extinde.
Sistemul actual împinge prețurile spre zero pe termen lung, ceea ce este nesustenabil – producătorii de energie regenerabilă ar putea avea nevoie de o coordonare în stilul OPEC.
Producătorii nu pot livra la zero, în ciuda costurilor marginale scăzute din cauza costurilor operaționale, a cheltuielilor de capital și a nevoilor de reinvestire.
Intrarea României pe piața comerțului a avut loc în 2010, o condiție pentru achiziționarea unui birou polonez – vânzătorul impunea preluarea și a unui birou din România. Adrian Dobre s-a alăturat conducerii biroului din România în tranzacția din 2010.
Compania caută în permanență PPA-uri și și-a extins recent echipa din România cu un inițiator local de PPA-uri. Piața românească PPA este considerată atractivă și complementară schemei CFD.
Compania lucrează continuu pentru a asigura achiziții pe termen lung pe toate piețele. Provocarea constă în finanțarea proiectelor cu vizibilitate a prețurilor pe termen de doar 1-2 ani, față de nevoile de recuperare a investiției de 13-15 ani.
Schema CFD românească este evaluată ca fiind una dintre cele mai bune din Europa, atât pentru dezvoltatori, cât și pentru consumatori.
15 ani este termenul permite prețuri competitive și o concurență puternică la licitații. CFD-urile oferă bancabilitate pentru investiții pe termen lung, spun reprezentanții companiei. CFD-uri pentru energie eoliană, de obicei 70-80 euro/MWh, iar pentru energie solară sub 50 euro/MWh.
Diferența de preț reflectă profilurile de producție – vântul produce iarna (valoare mai mare), soarele la mijlocul zilei vara (valoare mai mică din cauza autocanibalizării).
În trecut, Eurowind Energy a dezvoltat alte trei proiecte de energie regenerabilă în România: parcurile fotovoltaice din Pufeşti (judeţul Vrancea, operaţional din 2012), Halchiu (judeţul Braşov, operaţional din 2013) şi Măgurele (judeţul Prahova, operaţional din 2013).
Eurowind Energy este principalul dezvoltator european de centrale hibride comerciale care combină energia eoliană, solară și bateriile la aceeași conexiune la rețea, având sediul în Hobro, Danemarca. Cu peste 700 de angajaţi în 15 ţări europene şi în SUA, obiectivul companiei este acela de a crea un viitor alimentat doar cu energie regenerabilă, prin investiţii în proiecte de acest fel.
Compania Eurowind Energy a fost fondată în 2006 și este prezentă pe piaţa din România din anul 2011.
Eurowind Energy fondată în 2006 de Stephan, fratele său (fermier) și avocatul Jakob, care aveau o rețea germană de dezvoltatori de parcuri eoliene. Stephan și-a achiziționat prima turbină în 1999, la vârsta de 24 de ani, cu 10% din capitalul propriu și o perioadă de recuperare a investiției de 5 ani, fiind încă în funcțiune 26 de ani mai târziu, după 3 schimburi de cutii de viteze.
Compania a fost înființată în Germania deoarece piața eoliană daneză a avut doar 3 turbine construite între 2000 și 2008 sub un guvern conservator.
A achiziționat primele 3 turbine germane operaționale în 2003, a reinvestit profiturile în drepturi de construire
Stephan a avut un CEO extern până în 2009, când a preluat conducerea și a condus-o de atunci.
Compania a intrat în Polonia în 2010, după ce a achiziționat 30% din acțiunile biroului de dezvoltare din Polonia, care ulterior au crescut la 100%.
