Toate instituţiile financiare internaţionale prezintă propria “viziune” asupra a ceea ce cred că se va întâmpla cu economia mondială în acest an. Dacă ONU vede o creştere economică globală de 2,4%, FMI îşi arată îngrijorarea că autorităţile ar putea slăbi ritmul adoptării reformelor datorită atenuării presiunilor financiare şi a uşoarei redresări a economiei în 2012, iar europenii se tem de impactul negativ al aprecierii monedei unice asupra exporturilor, pe care îl văd drept o problemă mai presantă decât criza datoriilor suverane.
Economia mondială va înregistra o creştere de 2,4% în 2013, urmată de un avans de 3,2% în 2014, a estimat Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) în raportul său intitulat “Situaţia şi perspectivele economiei mondiale în 2013”, relatează AFP preluat de Agerpres.
Aceste estimări de creştere rămân sub performanţele înregistrate de economia mondială înainte de criză, subliniază directorul diviziei de studii macroeconomice de la UNCTAD, Alfredo Calcagno. Potrivit acestuia, “riscul căderii într-o nouă recesiune nu poate fi exclus”, în special în situaţia în care criza din zona euro se agravează sau economia chineză va cunoaşte o încetinire bruscă.
Potrivit raportului realizat de experţi UNCTAD, la patru ani după criza financiară internaţională, economia mondială are dificultăţi în a-şi reveni. În 2012, economia mondială a înregistrat din nou o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans de 2,2%, faţă de creşterea de 2,7% înregistrată în 2011. Anumite state au recăzut în recesiune în 2012, iar pentru alte state situaţia s-a agravat, cu o creştere a ratei şomajului peste 20%, în special în ţările din Sudul Europei.
“Zona euro este în recesiune, iar PIB-ul regiunii ar urma să înregistreze o creştere de doar 0,3% în 2013, urmând a se întări până la 1,4% în 2014”, se arată în raportul UNCTAD.
În cazul Uniunii Europene, UNCTAD subliniază că cinci state au fost în recesiune în 2012, în timp ce rata şomajului în zona euro a atins un nivel record, de aproape 12%, cu un punct procentual mai mult decât în 2011.
În economiile în tranziţiile, adică statele din CSI, din sud-estul Europei şi Rusia, creşterea economică a rămas relativ susţinută în 2012, la 3,5%. În acest an, creşterea ar urma să se accelereze la 3,6%, pentru ca în 2014 să ajungă la 4,2%.
Pentru România, scenariul de bază luat în vedere de UNCTAD este cel al unei accelerări a ritmului de creştere economică la 2,3% în 2013 şi 3% în 2014, de la o creştere estimată de 1% în 2012. “Bulgaria şi România ar putea să se confrunte cu riscuri suplimentare, deoarece au legături comerciale, financiare şi de investiţii puternice cu Grecia şi Italia”, estimează UNCTAD.
Pentru a remedia problema, raportul face un apel la abandonarea programelor contraproductive de austeritate în ţările industrializate. “Accentul actual pe consolidarea fiscală pe termen scurt, în special în ţările dezvoltate, s-a dovedit a fi contraproductiv”, iar pentru a remedia situaţia este nevoie de o modificare a accentului “dinspre consolidarea pe termen scurt, spre creşterea economică robustă şi alinierea politicilor fiscale cu politicile structurale care sprijină crearea de locuri de muncă”, se mai arată în raportul UNCTAD.
Sfaturi de la FMI
Statele lumii trebuie să avanseze cu reformele şi măsurile fiscale, în special în SUA şi Europa, pentru a reduce incertitudinile privind stagnarea creşterii, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, avertizând că economia mondială de-abia a evitat criza anul trecut, transmite Reuters.
Criza datoriilor din zona euro şi “prăpastia fiscală” din SUA ar fi putut stopa creşterea economiei, o evoluţie care a fost evitată prin decizii luate în ultimul moment, a apreciat şeful FMI, care a cerut SUA să-şi majoreze plafonul de creditare şi Europei să continue consolidarea fiscală.
“Cu siguranţă, a fost evitat colapsul în multe colţuri ale lumii”, le-a declarat reporterilor Christine Lagarde în prima conferinţă de presă din 2013, exprimându-şi îngrijorarea că autorităţile ar putea slăbi ritmul adoptării reformelor datorită atenuării presiunilor financiare şi a uşoarei redresări a economiei. “Este important să continuăm politicile de reformă pentru a stopa incertitudinile. Încă sunt multe de făcut”, a explicat oficialul FMI.
În Europa, susţine Christine Lagarde, au fost realizate anul trecut progrese pentru rezolvarea crizei datoriilor, dar trebuie extinse reformele pentru crearea unei uniuni bancare. Încrederea a revenit în Grecia, epicentrul crizei datoriilor, dar ar putea dura un an înainte ca FMI să aprecieze dacă Atena adoptă măsurile de austeritate şi reformă l-a care s-a angajat, în schimbul pachetului de asistenţă financiară, susţine şeful FMI.
Economiile emergente se descurcă mai bine, apreciază Christine Lagarde, care a avertizat autorităţile din aceste state să analizeze cu atenţie efectele negative ale problemelor cu care se confruntă ţările dezvoltate.
Reamintim, parlamentarii americani au ajuns în ultimul moment la un acord pentru a evita “prăpastia fiscală”, respectiv cele 600 miliarde de dolari în majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli care ar urma să intre în vigoare în 2013.
Economia Europei ar trebui să înceapă să-şi revină
Economia zonei euro ar trebui să înceapă să-şi revină treptat din recesiune pe parcursul acestui an, ca urmare a efectelor dobânzilor mai reduse şi calmării pieţelor financiare, potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), care pledează pentru noi reforme structurale menite să flexibilizeze piaţa comună
„Strategia politicii monetare relaxate, împreună cu o încredere semnificativ îmbunătăţită pe pieţele financiare şi o fragmentare mai redusă, ar trebui să ajungă în economie, iar cererea globală să devină mai puternică. Presiunile inflaţioniste ar trebui să rămână limitate”, se arată într-un raport al BCE, citat de Bloomberg.
Zona euro se află în recesiune, întrucât criza datoriilor, declanşată în 2010, afectează cererea şi investiţiile.
BCE, care a menţinut în ianuarie dobânda de politică monetară la minimul record de 0,75%, afirmă că programul de achiziţie de obligaţiuni şi operaţiunile de susţinere a lichidităţii pe termen lung au ajutat la restabilirea unui calm relativ pe pieţele financiare. Acum depinde de guverne să implementeze reforme economice, potrivit BCE.
„Noi reforme structurale ar trebui implementate rapid pentru a face zona euro mai flexibilă, dinamică şi competitivă”, se arată în raportul băncii. Perspectiva economică prezintă, însă, riscuri, chiar dacă mai mulţi indicatori s-au stabilizat recent, notează BCE.
“Durerea de cap” a Bătrânului Continent
Cea mai mare durere de cap a Europei a devenit riscul economic implicat de aprecierea euro, monedă despre care unii analişti nu credeau să mai supravieţuiască în 2013, din cauza crizei datoriilor suverane din sudul continentului, relatează Bloomberg.
Aprecierea euro la cel mai ridicat nivel din ultimele 10 luni l-a determinat pe premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, să avertizeze că „o monedă periculos de puternică” va îngreuna redresarea economică din cauza costului mare al exporturilor.
Ţările din sudul Europei, afectate de datoriile mari, au târât zona euro în recesiune în trimestrul al treilea al anului trecut. “Boala” s-a întins şi în Germania, Guvernul cancelarului Angela Merkel anunţând reducerea estimării de creştere economică pentru 2013 la numai 0,4%.
Avertismentul lui Juncker nu va avea un efect de durată asupra euro, atâta timp cât BCE nu este pregătită să ia vreo măsură pentru deprecierea euro, potrivit unei note a unor analişti ai Danske Bank.
Cotaţia medie a euro a fost anul trecut de 1,2860 dolari pe unitate, cu un minim de 1,2061 dolari pe unitate în 24 iulie şi un maxim de 1,3458 dolari pe unitate în 28 februarie, pe 14 ianuarie 2013, euro atingând 1,3404 dolari pe unitate.
Totuşi, preşedintele BCE Mario Draghi a declarat, recent, că rata de schimb a euro se află la nivelul mediei pe termen lung, iar Ewald Nowotny, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE, a afirmat că rata de schimb a euro „nu reprezintă un motiv major de îngrijorare”.
Juncker, care îşi va încheia săptămâna viitoare mandatul de opt ani la conducerea Eurogroup, a devenit primul politician care a menţionat impactul negativ al aprecierii euro asupra exporturilor, drept o problemă mai presantă decât criza datoriilor suverane.
Nici România nu se simte prea bine
În ceea ce priveşte România, în acest context global nu tocmai “roz”, Banca Mondială (BM) a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru acest an la 1,6%, de la 2,8% cât estima la mijlocul anului trecut, în contextul unei reveniri lente la nivelul întregii regiuni, determinată de menţinerea factorilor care au limitat avansul PIB şi anul trecut. Pentru anul 2014, banca anticipează un avans al economiei României de 2,2%, faţă de 3,4% la jumătatea anului trecut. În 2015, PIB ar urma să urce cu 3%.
Prognoza Băncii Mondiale este uşor mai pesimistă decât creşterea economică vizată de Guvern pentru acest an. Executivul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră, într-o variantă optimistă, să atingă un avans de 2%, după ce anul trecut indicatorul a urcat cu 0,7%.
Comisia Europeană estima, la începutul lunii noiembrie 2012, un avans economic de 2,2% pentru România în acest an şi de 2,7% pentru anul următor.
„Revenirea (n.r. – în regiunea Europei şi Asiei Centrale) în 2013 este aşteptată să fie redusă, întrucât majoritatea factorilor care au limitat creşterea anul trecut vor persista, probabil, chiar dacă la o intensitate mai scăzută. Perspectivele regiunii depind în mod critic de abordarea problemelor deficitelor bugetare şi de cont curent ridicate, şomajului şi inflaţiei, lipsei competitivităţii şi altor limitări structurale ale acestor economii”, se arată în raportul Perspective Economice Globale al BM.
PIB al Europei şi Asiei Centrale, regiune formată din 21 de state cu economii în dezvoltare, ar urma să înregistreze un avans de 3,6% în 2013 şi de 4% anul următor.
Perspectivele economice rămân vulnerabile la riscuri globale şi regionale serioase, notează BM.
Având în vedere legăturile financiare şi comerciale strânse dintre zona euro şi ţările din Europa şi Asia Centrală, regiunea ar fi direct afectată de o deteriorare majoră a crizei datoriilor, precum şi de stagnarea sau avansul lent al economiei uniunii monetare.
O reducere bruscă a ratelor de investiţii ale Chinei, mai ales dacă ar avea loc în contextul unei situaţii economice slabe la nivel global, ar avea impact semnificativ, mai ales asupra exportatorilor de materii prime.
Nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante din sistemul bancar al regiunii ar putea afecta creditarea, care avansează deja lent. BM notează, însă, ratele ridicate de adecvare a capitalului, care aduc un anumit grad de stabilitate.
Potrivit BM, Bulgaria va înregistra un avans economic de 1,8% pentru acest an, Ucraina de 2,2%, Serbia de 2%, iar Turcia de 4%. Totodată, Republica Moldova va consemna o majorare a PIB de 3,1%, Letonia de 3%, iar Lituania de 2,5%.
