România poate deveni un hub regional în domeniul crypto, cu șansa de a atrage miliarde de euro în economie în următorii ani, dacă statul ia măsuri favorabile și lipsite de birocrație excesivă pentru acest ecosistem. În acest sens, programul de reglementare a firmelor de profil, aflat în dezbatere publică și care urmează să fie definitivat, ar fi trebui să includă schimbări moderne: industria crypto are nevoie de un ghișeu unic digital, prin care viitorii investitori în domeniu să obțină autorizațiile într-un timp scurt, și de un program de tip “regulatory sandbox” în care soluțiile crypto să fie testate în regim controlat, fără teama de sancțiuni premature, potrivit societății de avocatură Buju Stanciu & Asociații, specializată în tehnologii emergente.
„Ne bucură faptul că România intră în sfârșit într-o logică de reglementare predictibilă. România are sanșa să devină un hub regional pe partea de criptoactive, cum de exemplu este Malta. Trebuie doar ca această industrie să fie susținută de autorități. Potențialul este foarte ridicat – România poate atrage miliarde de euro în industria crypto, care e pregătită să decoleze. Sperăm ca statul să nu îi taie aripile prin măsuri birocratice excesive și poveri instituționale.
Pentru a ajuta firmele din domeniu, în ciuda lipsei unui cadru clar, am lucrat în avans la protocoalele și structurile necesare licențierii operatorilor crypto, astfel încât să fim pregătiți în momentul în care statul își va asuma acest domeniu. Sperăm ca legiuitorul să ofere o reglementare prietenoasă cu viitorii profesioniști din domeniul crypto, care are potențialul să atragă sume semnificative în economia țării”, a declarat Victor Buju, partener al Buju Stanciu & Asociații, societate de avocatură specializată în tehnologii emergente.
Pentru prima dată, industria crypto din România primește un cadru legal minim coerent. Prin proiectul de reglementare, aflat în dezbatere publică, ASF și BNR au roluri trasate, iar profesioniștii din domeniu știu acum cui trebuie să se adreseze pentru a activa legal. Totodată, se introduce un registru național al CryptoATM-urilor, se impun condiții de trasabilitate și transparență, iar vânzarea de servicii crypto fără licențǎ devine sancționabilă clar.
„Apreciem demersul autorităților, prin noul regulament se fac pași mari înainte pentru o industrie obișnuită până acum să navigheze între incertitudine și vid legislativ, dar România trebuie să treacă de la cultura controlului la cultura colaborării. Fără o abordare modernă – cum ar fi implementarea unui ghișeu unic, sandbox-uri reglementate, norme clare și proporționale – riscăm ca cei mai valoroși inovatori români să-și mute proiectele în alte țări. Pe lângă avantajele sale, proiectul legislativ românesc păstrează, din păcate, unele reflexe birocratice autohtone, care pot frâna exact actorii de care depinde dezvoltarea pieței și de injecția semnificativă de capital care poate să apară dacă se profită de această oportunitate economică. În loc să simplifice, adaugă pași și avize. În loc să sprijine testarea, penalizează din start. În loc să încurajeze comunicarea onestă, introduce interdicții formulate vag. Sperăm să reconsidere aceste propuneri cu unele mai prietenoase mediului de afaceri crypto”, subliniază Marius Stanciu, partener în cadrul Buju Stanciu & Asociații, societate de avocatură specializată în tehnologii emergente.
România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un jucător de top în economia digitală a viitorului: specialiști bine pregătiți, dezvoltatori recunoscuți internațional și un public tot mai interesat de activele digitale. Totuși, avocații societății Buju Stanciu și Asociații avertizează că acest potențial ar putea fi risipit dacă statul nu acționează rapid și inteligent pentru a crea un cadru favorabil dezvoltării industriei crypto.
Avocații propun o serie de măsuri aplicabile și eficiente, care să contribuie la profesionalizarea și maturizarea pieței de criptoactive în România:
- Ghișeu unic digital, care să concentreze toate cerințele de autorizare într-o platformă accesibilă, transparentă și eficientă. În această platformă centralizată toți operatorii din domeniul crypto pot depune documentația, obține aprobări și primi clarificări.
- Un program de tip „regulatory sandbox”, care să permită testarea de soluții crypto în regim controlat, fără teama de sancțiuni premature. Prin acest program, start-up-urile, companiile fintech sau furnizorii de noi tehnologii pot testa produse, servicii sau modele de afaceri inovatoare într-un mediu real, dar sub supraveghere strictă și cu derogări temporare de la unele reglementări.
- Reguli clare privind comunicarea și promovarea, pentru ca educația financiară să nu fie confundată cu spamul.
- O perioadă de tranziție și sprijin educațional, în care operatorii și consumatorii să se adapteze la noile reguli fără riscuri disproporționate.
Uniunea Europeană a lansat Regulamentul privind piețele criptoactivelor (MiCA) în 2023, iar aplicarea sa este deja obligatorie din decembrie 2024. MiCA (Markets in Crypto-Assets – Piețe în cripto-active) este un cadru unic care urmărește protejarea investitorilor și asigurarea integrității pieței crypto, impunând standarde comune pentru emitenții de criptoactive și furnizorii de servicii crypto. România, cu o întârziere notabilă, face în sfârșit primul pas real: un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care stabilește autoritățile competente și modul de reglementare a industriei crypto.
MiCA este una dintre puținele inițiative europene care oferă un cadru clar și unitar pentru o piață emergentă. România are acum oportunitatea de a crea un mediu în care inovația este reglementată, nu sufocată. Această fereastră de reglementare este și o ocazie strategică de atragere a capitalului internațional, dacǎ va fi valorificatǎ corect.
Cum proiectul de OUG este în consultare publică, acum este momentul în care vocea profesioniștilor, a antreprenorilor, a jucătorilor locali – și a celor care îi asistă juridic – trebuie să se audă.
Tehnologia merge înainte oricum; întrebarea este dacă România vrea să fie locul unde se creează viitoarele platforme ori doar piața unde acestea se consumă. Să profităm de dezbaterea publică și să transformăm un text „cu frâna trasă” într-un cadru echilibrat, care să protejeze utilizatorii, fără să gonească inovația și resursele peste graniță.
Adoptarea reglementării MiCA în România nu trebuie privită doar ca o conformare la cerințele UE, ci ca o investiție în viitorul industriei crypto naționale. Prin colaborare deschisă între autorități, experți și mediul de afaceri, țara are șansa de a se poziționa ca un lider regional în domeniul crypto, cu un ecosistem sigur, transparent și primitor pentru inovație.
Buju Stanciu & Asociații este o societate de avocatură de business cu expertiză recunoscută în drept societar, proprietate intelectuală și litigii comerciale, dar și în domenii inovatoare precum cryptoactive, fintech, inteligență artificială și blockchain. Parte din rețele internaționale precum Interlegal, Legal Network International și, din 2025, Exsus Global, echipa asistă constant firme și mari antreprenori din industrii emergente, oferindu-le soluții juridice clare și eficiente într-un peisaj legislativ în continuă schimbare.
