Grecia a fost exportator net de energie în 2024, pentru a doua oară din 1990, în timp ce energia curată (energie regenerabilă și hidrocentrale mari) a acoperit puțin peste jumătate din cererea țării (50,2%), scrie Ekathimerini.
Cererea de energie electrică a crescut cu 5,5% față de 2023, după doi ani consecutivi de scădere, potrivit unui studiu Green Tank, creșterea cererii acoperind în principal gazele fosile, care au crescut mai mult decât sursele regenerabile de energie între 2023-2024.
Cu 25.269 GWh în 2024, SRE (excluzând hidrocentralele mari) au fost pe primul loc în producția de energie electrică, dar au rămas în urma producției cumulate a celor trei combustibili fosili (gaze fosili, lignit și petrol) cu 3.171 GWh. Această imagine este contrară a ceea ce era adevărat până în prima jumătate a anului 2024, când SRE a depășit combustibilii fosili în producția agregată. Inversarea din a doua jumătate s-a produs în principal din cauza aportului crescut de gaz.
Gazele fosile cu 21.343 GWh au fost pe locul doi, la doar 623 GWh distanță de maximul istoric din 2021 (21.966 GWh). Acesta a crescut cu 35,9% față de 2023, o tendință ascendentă mult mai puternică față de cea corespunzătoare a SRE (+19,8%). De fapt, această creștere a venit după doi ani de scădere continuă.
Cu 3.860 GWh, petrolul de pe insulele neinterconectate s-a clasat pe locul al treilea, cu o diferență relativ mică față de centralele hidroelectrice mari (3.482 GWh), care au fost pe locul patru. Lignitul a urmat pe locul cinci cu 3.236 GWh, atingând un minim record în 2024.
În 2024, exporturile nete au ajuns la 307 GWh. Din 1900, când datele Eurostat sunt disponibile, acest lucru s-a mai întâmplat o singură dată, în 2000 cu doar 11 GWh.
