Confruntaţi cu perspectiva de a pierde bani şi influenţă politică dacă nu reuşesc să vândă petrol şi gaze în Europa, ruşii se grăbesc să construiască gazoductul South Stream, după ce, recent, a devenit operaţional Nord Stream. Europenii, decişi să-şi reducă dependenţa faţă de importurile de hidrocarburi din Federaţia Rusă, au lansat proiectul Nabucco, ce ar trebui să aducă gaze naturale din zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu, ocolind Rusia şi ca sursă de gaze, dar şi ca traseu de transport. Din păcate, Nabucco încă “se chinuie” pe hârtie, în timp ce ruşii au demarat South Stream.
“Proiectele conductelor South Stream şi Nord Stream vor garanta aprovizionarea cu gaz rusesc a principalilor consumatori din Europa”, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, pe 7 decembrie, la ceremonia de începere a construcţiei conductei South Stream, transmite Interfax, preluat de Agerpres.
“Astăzi, lansăm unul din cele mai mari proiecte de infrastructură, construcţia unei conducte de gaze de-a lungul Mării Negre. Împreună cu Nord Stream, un sistem similar din Marea Baltică, South Stream va permite livrarea sigură a gazului rusesc către consumatorii noştri principali din Europa”, a declarat Vladimir Putin.
Preşedintele rus a ţinut să sublinieze că proiectul va respecta cele mai moderne standarde de mediu. “Am studiat zona din Marea Neagră unde va fi amplasată conducta şi pot să vă asigur că proiectul va respecta cele mai dure standarde de mediu”, a spus Putin.
Gazoductul South Stream, care va deveni funcţional din anul 2015, este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagră, ocolind ţările de tranzit, precum Ucraina (principala ţară de tranzit în prezent, ale cărei conflicte tarifare cu Moscova au dus la întreruperi temporare în livrările către ţările din Uniunea Europeană).
Proiectul, cu un cost total estimat la circa 16,5 miliarde de euro, este realizat de un consorţiu alcătuit din Gazprom (50%), grupul petrolier italian ENI (20%), francez EDF (15%) şi german Wintershall (15%), o filială a gigantului din industria chimică BASF.
Lungimea tronsonului prin Marea Neagră este de 900 de kilometri, la adâncimea maximă de 2.000 de metri. Partea terestră este împărţită în două ramuri: una sudică, ce ar urma să treacă prin Grecia şi să ajungă în Italia, şi una nordică, ce ar urma să treacă prin Serbia şi Ungaria şi ar ajunge în Austria.
South Stream va fi complementar echivalentului său nordic, Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Lansată în noiembrie 2011, conducta, cu o lungime de 1.220 de kilometri, şi-a dublat capacitatea, pentru a ajunge la 55 de miliarde de metri cubi anual, după darea în folosinţă la începutul lunii octombrie a celei de-a doua conducte.
Livrările de gaze naturale din Rusia reprezintă peste un sfert din necesarul de gaze în ţările Uniunii Europene.
Totuşi, construcţia porţiunii maritime a gazoductului South Stream, lansat oficial pe 7 decembrie de către gigantul de gaze Gazprom în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, nu va putea începe decât în 2013, afirmă ziarul economic rus Vedomosti.
Consorţiul South Stream Transport, responsabil de construcţia acestui tronson al conductei, nu a primit încă aprobarea din partea tuturor autorităţilor competente, inclusiv ecologice, explică ziarul, care citează experţi şi o sursă străină din cadrul grupului de investitori.
Consorţiul încearcă, în prezent, să obţină toate documentele necesare pentru demararea construcţiei în 2013. Este vorba, în special, de rezultatele unui studiu privind impactul acestui proiect asupra mediului.
În acest timp, Gazprom este angajat în activităţi de adaptare şi consolidare a reţelelor de gaze în sudul Rusiei, potrivit Vedomosti.
Oficial, lucrările la conductă au fost inaugurate de preşedintele rus în cadrul unei ceremonii desfăşurate în prezenţa mai multor sute de invitaţi şi jurnalişti în staţiunea Anapa, oraş pe malul Mării Negre, punctul de plecare al gazoductului.
Susţinut de Moscova, South Stream concurează cu alte proiecte de gazoducte în sudul Europei, printre care Nabucco, sprijinită de UE, şi Transadriatic Pipeline.
Gazprom şi-a mai lansat satelit
Decis să câştige “competiţia gazului”, Gazprom şi-a lansat un nou satelit de comunicaţii. O rachetă Proton-M, cu un satelit de telecomunicaţii Yamal-402, a fost lansată pe 8 decembrie la ora locală 5.13 p.m. (13.13 GMT) de la centrul spaţial Baikonur din Kazahstan, a anunţat Agenţia spaţială rusă Roscosmos, transmite RIA Novosti.
Satelitul a fost construit de Thales Alenia Space şi aparţine companiei Gazprom Space Systems (GSS), divizia de telecomunicaţii a gigantului energetic Gazprom. Satelitul va permite acoperirea celei mai mari părţi din teritoriul Rusiei, CSI, Europei, Orientului Mijlociu şi Africii.
Acesta este al doilea satelit de telecomunicaţii clasa Yamal lansat în acest an pentru Gazprom Space Systems, după cel plasat pe orbită la începutul lunii noiembrie. GSS, cunoscută anterior sub denumirea Gazcom, are, în prezent, pe orbită, patru sateliţi de telecomunicaţii Yamal şi intenţionează ca, până în 2020, să aibă pe orbită o reţea completă de sateliţi Yamal.
OMV vrea acţiunile RWE din Nabucco
Concurentul South Stream, Nabucco, “se zbate” să supravieţuiască. După ce RWE (Germania) a fost primită în consorţiu, având în vedere discuţiile, negocierile, amânările nesfârşite, nemţii s-au hotărât să părăsească proiectul care tărăgănează de câţiva ani.
Totuşi, grupul energetic austriac OMV ar putea achiziţiona acţiunile deţinute de grupul german RWE în proiectul gazoductului Nabucco, a declarat preşedintele OMV, Gerhard Roiss, citat de Reuters şi preluat de Agerpres.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de un consorţiu din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).
“Discutăm cu RWE despre preluarea acţiunilor lor”, a afirmat Roiss, precizând, însă, că OMV nu are de gând să păstreze aceste acţiuni pe termen lung. El a adăugat că retragerea RWE nu afectează cu nimic şansele de succes ale proiectului Nabucco.
Separat, un purtător de cuvânt de la RWE a confirmat şi el că grupul german discută cu OMV vânzarea acţiunilor sale la Nabucco. “Obiectivele noastre comerciale iniţiale nu au fost atinse”, a spus purtătorul de cuvânt, fără a preciza suma pe care RWE se aşteaptă să o primească. OMV şi RWE deţin fiecare 16,6% din acţiunile Nabucco.
Proiectul Nabucco, prevăzut a avea o capacitate de până la 31 miliarde de metri cubi de gaze, a fost conceput pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi în UE. Iniţial, proiectul viza construirea unei legături între Marea Caspică şi Baumgarten (Austria), trecând prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria.
Pentru a creşte şansele de reuşită în lupta cu proiectele rivale, South Stream şi TAP, acţionarii Nabucco au propus realizarea unei versiuni mai scurte şi mai ieftine, botezată Nabucco Vest, care ar avea o lungime de 1.300 de kilometri şi ar face legătura între Austria şi frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
Proiectul aşteaptă în primul trimestru al anului următor o decizie cu privire la alimentarea sa cu gaz de la consorţiul care dezvoltă zăcământul Shah Deniz din Azerbaidjan.
