
Bogdan CHIRIȚOIU
foto: Ion Curelariu
Consiliul Concurenței a câștigat definitiv procesul cu Energy Financing Team AG, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv că Energy Financing Team AG (EFT) a încălcat Legea concurenței prin participarea la o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică. EFT este unul dintre cei 10 parteneri ai Hidroelectrica care au fost sancționați de Consiliul Concurenței, în 2015, cu 16 milioane euro.
”Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv că Energy Financing Team AG (EFT) a încălcat Legea concurenței prin participarea la o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică”, anunță autoritatea de concurență”, anunță Consiliul Concurenței.
EFT este unul dintre cei 10 parteneri ai Hidroelectrica care au fost sancționați de Consiliul Concurenței, în 2015, pentru limitarea comercializării de energie electrică către alţi furnizori de energie electrică şi/sau alţi consumatori eligibili din România, precum şi pentru limitarea altor producători în a comercializa către partenerii contractuali ai Hidroelectrica.
Amenzile au fost aplicate astfel:
- HIDROELECTRICA SA: 20,43 milioane lei (aprox. 4,6 milioane euro);
- ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: 21,72 milioane lei (aprox. 4,8 milioane euro);
- ALPIQ ROMENERGIE SRL: 821 lei (aprox. 20.000 euro);
- ALRO SA: 21,23 milioane lei (aprox. 4,7 milioane euro);
- ELECTROCARBON SA: 203 lei (aprox. 193.000 euro);
- ELECTROMAGNETICA SA: 9,02 milioane lei (aprox. 2 milioane euro);
- ELSID SA: 2,55 milioane lei (aprox. 570.000 euro);
- ENERGY FINANCING TEAM AG (SWITZERLAND): 71,37 milioane lei (aprox. 16 milioane euro);
- ENERGY HOLDING SRL: 12,35 milioane lei (aprox. 2,8 milioane euro);
- LUXTEN LIGHTING COMPANY SA: 5,45 milioane lei (aprox. 1,2 milioane euro);
- MENAROM-P.E.C. SA (succesor EURO-P.E.C. SA): 950 lei ( aprox. 162.000 euro).
EFT a atacat în instanță decizia Consiliului Concurenței, solicitând, în principal, anularea acesteia, iar, în subsidiar, reducerea amenzii.
Într-o primă fază, EFT a câștigat la Curtea de Apel Bucuresti, iar Consiliul Concurentei a declarat recurs la ICCJ, care a fost admis, cauza fiind trimisă spre rejudecare la prima instanță.
La rejudecarea dosarului, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de EFT, menținând ca legală și temeinică decizia autorității de concurență. EFT a declarat, la rândul ei, recurs, respins de ICCJ ca nefondat.
Hidroelectrica SA, Elsid SA şi Electrocarbon SA au recunoscut săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi, ca urmare, nu au contestat decizia autorității de concurență.
Consiliul Concurenței a câstigat definitiv toate celelalte procese cu companiile sancționate, cu exceptia dosarului Menarom-PEC (succesor Euro -PEC) care se află pe rolul ICCJ.
Consiliul Concurenței va finaliza anul viitor studiul referitor la prețurile biletelor de avion
Consiliul Concurenței va finaliza anul viitor studiul privind modul în care companiile aeriene stabilesc nivelul prețurilor pentru biletele de avion, pentru rutele care au plecare din România, a anunțat sâmbătă Bogdan Chirițoiu, președintele autorității de concurență. Dacă pe parcursul analizei vor fi descoperite încălcări ale reglementărilor în domeniul concurenței, autoritatea va declanșa procedurile necesare pentru a sancționa companiile.
”Investigațiile noastre încep cu inspecții, care trebuie să fie secrete, care trebuie să-I ia prin suprindere pe cei pe care îi inspectăm. Nu putem anunța că mergem în inspecții inopinate, altfel ce o să mai găsim acolo?” După ce deschidem ancheta, o să o anunțăm. Studiul, aflat în derulare, sperăm să îl finalizăm anul următor”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
Consiliul Concurenţei a declanşat în luna mai a acestui an o analiză sectorială care vizează modul în care companiile aeriene stabilesc nivelul preţurilor biletelor de avion pentru rutele care au plecare din Romania. Autoritatea a demarat acest studiu în contextul ieşirii Blue Air de pe piaţă şi a renunţării Tarom la operarea unor curse aeriene.
În cadrul studiului, autoritatea de concurenţă va analiza structura pieţei serviciilor de transport aerian de călători din România, precum şi mecanismele de funcţionare ale acesteia.
Analiza a fost declanşată în contextul creşterilor mari ale preţurilor biletelor de avion practicate de către companiile aeriene, odată cu ieşirea Blue Air de pe piaţă şi a renunţării Tarom la operarea unor curse aeriene.
Astfel, vor fi analizate cererea şi oferta de pe piaţă, nivelul de transparenţă a modului de stabilire a preţurilor biletelor practicate de către companiile aeriene, inclusiv de ajustare dinamică a acestora şi vor fi identificate eventuale disfuncţionalităţi ale pieţei.
Investigația de pe piața cimentului, gata anul viitor
Consiliul Concurenței va finaliza anul acesta investigația de pe piața cimentului, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Aceeastă anchetă a fost declanșată în 2018 și întârziată de discuțiile cu Comisia Europeană. Ancheta se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România. De asemenea, anul viitor va finaliza investigațiile care vizează băncile.
”Anul acesta au fost destul de multe anchete finalizate, investigații pe echipamente electrice, investigații legate de serviciile de arhivare, investigația Bookster (de pe piața editurilor, n.r). Investigația cea mai mare care se va termina până la sfârșitul acestui an este cea legată de piața cimentului, în care analizăm dacă a existat o coordonare a comportamentului producătorilor de ciment ca să crească prețurile de pe piața românească. Investigația băncilor și cea privind comercializarea produselor alimentare se vor termina în cursul anului viitor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o conferință organizată la Sinaia.
Consiliul Concurenţei a declanşat, în luna octombrie a anului 2018, o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială între Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România, realizată prin împărţirea pieţei producţiei şi comercializării cimentului din România, din perspectiva cotelor de piaţă şi/sau produselor oferite pe piaţă, limitarea sau controlul producţiei, comercializării, dezvoltării tehnice sau investiţiilor, corelate cu posibila coordonare a politicii de formare a preţurilor practicate de companiile implicate.
Autoritatea de concurență are în derulare două investigații privind piața bancară. Prima se referă la posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID). Cele 10 bănci care ,îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.
A doua investigație de pe piața bancară se referă la posibile înțelegeri cu scopul de a limita accesul consumatorilor la produsele și serviciile de creditare pentru persoane fizice. Băncile vizate sunt: Alpha Bank Romania S.A., CEC Bank S.A., Garanti Bank S.A., Raiffeisen Bank România S.A, ING Bank N.V. Amsterdam sucursala București, Banca Transilvania S.A., Banca Comercială Română S.A, BRD – Groupe Société Générale S.A., Credit Europe Bank (Romania) S.A., First Bank S.A. Totodată este vizat și Biroul de Credit.
Mega Image, obligată să vândă sub 100 de magazine
Consiliul Concurenței va cere, cel mai probabil, rețelei Mega Image să vândă sub 100 de magazine pentru a putea prelua Profi, în acele localități în care cele două rețele se suprapun, de exemplu București, Cluj, Timișoara, a declarat sâmbătă Bogdan Chirițoiu, președintele instituției, la o conferință organizată la Sinaia. Autoritatea de concurență nu va interveni în zonele unde există numai magazine din rețeaua Profi. Acest anunț vine după ce Consiliul Concurenței și-a exprimat îngrijorările cu privire la situația furnizorilor celor două rețele, cât și a zonelor în care ambele rețele dețin magazine.
”Propunerea pe care ne-a făcut-o Mega Image este de a vinde o parte din magazine pe care le va achiziționa. Deci acolo unde avem suprapuneri între Profi și Mega Image (localitățile unde sunt atât magazine Mega Image, cât și Profi, n.r.), zone în care ar fi prea multe magazine Mega Image rămase ca urmare a acestei tranzacții, acestei uniri între cele două companii, acele zone le vom cere să vândă unele din magazine, care vor fi preluate de alte rețele de magazine care se pot dezvolta în felul acesta, ca să rămână suficientă diversitate. Suprapunerile sunt destul de reduse în țară. Profi avem cam în toată țara, iar Mega Image avem doar în câteva orașe, în București, Cluj, Timișoara, câteva orașe. Noi ne uităm în aceste zone unde avem și Profi și Mega Image. Le vom cere să vândă o parte din aceste magazine, ne gândim sub 100 de magazine. Nu vom interveni în zonele unde există numai rețeaua Profi, ci în acele zone unde avem și Mega Image și Profi și prin cumulare am fi ajuns la o situație cu prea multe magazine”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Cele două rețele, Profi cu Mega Image, au împreună circa 2.600 de magazine în toată țara.
Noua entitate ce va rezulta în urma tranzacției trebuie să stabilească reguli clare pentru listarea şi delistarea furnizorilor celor două reţele.
Persoanele fizice sau juridice interesate pot trimite observaţii cu privire la angajamentele referitoare la furnizori, propuse de Mega Image, până la data de 4 noiembrie 2024, pe adresa Consiliului Concurenţei.
”Ceea ce vrem este ca furnizorii care depind în mare măsură de Mega Image și de Profi, deci care au vânzări importante în rețeaua Mega Image sau rețeaua Profi, din punctul de vedere al furnizorului, să fie undeva protejați. Deci pot fi situații în care spunem: ești furnizor în Profi, vine Mega Image, poate Mega Image vrea să facă schimbări și atunci tu ai lucrat ani de zile bine cu Profi și, dintr-o dată, te trezești că o mare parte din marfa ta nu mai are desfacere. Pentru acest gen de situații am agreat cu Mega Image să existe o perioadă de protecție de până la doi ani în care acești furnizori să aibă un acces garantat în acest Mega lărgit care rezultă în urma fuziunii, deci doi ani să nu fie delistați, să își poată continua activitatea. În acești doi ani ei se hotărăsc dacă să se extindă în alte rețele ca să nu fie atât de dependenți de Mega Image sau au o relație atât de bună cu Mega Image, au încredere în Mega și doresc să lucreze numai cu Mega. E o perioadă în care să poată să își ajustze furnizorul respectiv. Aceste reguli sunt în dezbatere publică”, adaugă Chirițoiu.
Preluarea Profi de către Mega Image este cea mai complicată operaţiune de concentrare economică pe zona de comerţ alimentar de până acum, mai spune președintele autorității de concurență.
”E o zonă nouă, e prima data când venim cu astfel de măsuri. De aceea e important ca furnizorii, producătorii locali de alimente să analizeze regulile propuse de Mega Image și să vadă dacă într-adevăr ele își ating obiectivul. Până pe 4 noiembrie ne pot face sugestii de modificare și apoi noi, într-o săptămână-două după aceea, vrem să adoptăm decizia”, a precizat Chirițoiu.
Consiliul Concurenţei a anunţat luna aceasta că supune dezbaterii publice angajamente propuse de Delhaize „The Lion” Nederland BV (Mega Image) pentru a înlătura îngrijorările concurenţiale identificate pe piaţa achiziţiilor de produse de la furnizori, în contextul preluării Profi Rom Food SRL.
În urma analizei efectuate de autoritatea de concurenţă, au rezultat unele îngrijorări referitoare la efectele pe care această operaţiune le-ar putea avea asupra concurenţei pe piaţa locală a comerţului cu amănuntul de produse de consum curent preponderent alimentare şi pe piaţa achiziţiilor de la furnizori, ale aceloraşi produse, la nivel naţional.
Angajamentele propuse vizează implemetarea unor proceduri care să cuprindă regulile pentru listarea şi delistarea furnizorilor în cadrul reţelei Mega Image/Profi, indiferent dacă aceştia comercializează produse alimentare sau non-alimentare.


