Extragerea gazelor din şisturi bituminoase împarte România în două: pe de o parte sunt cei ce se gândesc la sănătatea populaţiei (pe care o consideră ameninţată de tehnologia folosită la eplorarea şi exploatarea acestor hidrocarburi), iar, pe de altă parte, sunt cei care “s-au săturat” de “cizma rusească” şi vor independenţă energetică. Reamintim, România îşi asigură, din producţia, proprie, circa 70% – 80% din necesar, restul fiind importat de la concernul rus Gazprom, prin intermediari. Conform premierului Victor Ponta, România importă gazele ruseşti cu 450 dolari/1000 mc, în timp ce Germania le importă cu 180 dolari/1000 mc.
Acordurile petroliere de explorare – dezvoltare – exploatare a gazelor de şist aprobate pentru Chevron sunt ilegale, în condiţiile în care definiţiile conţinute nu sunt corecte, iar pentru gazele neconvenţionale nu există o legislaţie în vigoare, potrivit Raportului Comisiei de Experţi realizat în urma audierii publice pe tema explorării şi exploatării gazelor neconvenţionale în România, prezentat într-o conferinţă organizată de Asociaţia Alma-Ro şi Coaliţia pentru Mediu din România (CMR).
“Concluziile audierilor organizate pe această temă arată că acordurile petroliere de explorare – dezvoltare – exploatare a gazelor de şist aprobate pentru Chevron sunt în afara legii, deci sunt ilegale. În consecinţă, ele trebuie să fie de urgenţă anulate”, a declarat prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu.
Reprezentanţii ONG-urilor susţin că definiţia gazelor naturale şi a celor neconvenţionale nu este conformă cu realitatea în cele trei acorduri petroliere ale Chevron şi că Legea petrolului nu se referă şi la gazele neconvenţionale. Astfel, cele trei acorduri devin ilegale.
Raportul precizează că, în lipsa unei strategii naţionale de dezvoltare, a strategiilor sectoriale, fără o legislaţie adecvată, avizarea unei investiţii de tipul valorificării gazelor de şist este inoportună. “În consecinţă, Guvernul trebuie să susţină în Parlament proiectul de lege privind interzicerea folosirii în România a metodei fracturării hidraulice a rocilor în explorarea – dezvoltarea – exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase, depus la Camera Deputaţilor”, a adăugat Afrodita Iorgulescu.
Cele două organizaţii au subliniat, de asemenea, lipsa unor studii independente, credibile, referitoare la exploatarea gazelor de şist, problemele de mediu, lipsa transparenţei, subiectivismul specialiştilor în dezbaterile referitoare la gazele neconvenţionale.
“Metoda fracturării hidraulice este utilizată şi în recuperarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. În cazul gazelor neconvenţionale, care conţin molecule de combustibil, metoda nu este bine pusă la punct, astfel încât să elimine riscul seismelor, modificarea componenţei apei freatice. De asemenea, nu sunt informaţii clare referitoare la impactul asupra solului, deci vegetaţiei şi faunei”, a menţionat inginer geolog Fundaţia pentru Pluralism, Liana Popa.
Audierea publică “Explorarea şi exploatarea gazelor de şist în România. Încotro?” a reunit reprezentanţi ai mediului de afaceri, mediului academic şi ai sectorului nonguvernamental din România, care şi-au exprimat poziţia faţă de exploatarea gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice.
Asociaţia Alma-Ro este o organizaţie nonguvernamentală, ce derulează proiecte privind îmbunătăţirea nivelului de expertiză a administraţiei publice, promovarea dezvoltării durabile şi rezolvarea alternativă a conflictelor de mediu. Este afiliată la Reţeaua de Acţiune pentru Clima România, Reţeaua ONG pentru prevenirea dezastrelor şi Reţeaua ONG-urilor din Europa de Sud-Est.
Alegerilor pot aduce un deznodământ
România se află printre cele mai bine plasate foste ţări comuniste din Europa, care visează să scape de dependenţa de gazul rusesc, în condiţiile în care descoperirea noilor zăcăminte de gaze de şist face ca soluţia să se afle la o aruncătură de băţ. Concernul american Chevron doreşte să înceapă forarea pentru exploatarea gazului de şist în apropierea oraşului Bârlad, în timp ce mai multe organizaţii neguvernamentale au organizat proteste – înaintea alegerilor parlamentare din 9 decembrie – prin care cer o interdicţie naţională a exploatării gazelor de şist, comentează agenţia de presă Reuters, într-un amplu comentariu de la Bucureşti, preluat de Agerpres.
Moratoriul actual asupra exploatării gazelor de şist ar putea fi ridicat, după scrutin, adaugă Reuters, care menţionează că Uniunea Social Liberală (USL), a premierului de stânga Victor Ponta, care, probabil, va forma viitorul Guvern, încă nu şi-a clarificat poziţia privind exploatarea gazelor de şist.
Şi alte formaţiuni politice au manifestat reţinere în a-şi dezvălui intenţiile cu privire la acest subiect, de teamă să nu piardă sprijinul electoratului în plină campanie pentru alegeri.
”În cele din urmă va trebui luată o decizie. Noi sperăm că această decizie nu va fi una care să consolideze această activitate şi tehnologie”, a declarat Bogdan Grecescu, din partea Greenpeace România.
Potrivit agenţiei britanice de presă, organizaţiile neguvernamentale speră că toate drepturile de exploatare ale Chevron vor fi anulate, dacă se va reuşi strângerea unei majorităţi covârşitoare contra exploatării gazelor de şist, în cadrul unui referendum în oraşul Mangalia, care coincide cu data alegerilor parlamentare – 9 decembrie.
Chevron deţine drepturi de exploatare pentru trei suprafeţe de 270.000 hectare în apropierea Mării Negre şi a cumpărat şi o concesiune în apropiere de oraşul Bârlad, în schimbul unei sume care nu a fost făcută publică.
Fracturarea hidraulică, folosită la explorarea şi exploatarea gazelor de şist, implică injectarea de apă şi compuşi chimici la presiune ridicată în formaţiunile de roci de la mare adâncime, experţii în mediu apreciind că tehnologia poate duce la poluarea pânzei de apă freatică.
Analiştii economici, continuă Reuters, sunt de părere că zăcămintele de gaz de şist, adăugate la rezervele de gaze convenţionale, ar putea transforma România într-o ţară cu dependenţă zero de resursele energetice externe.
”Dacă ţinem cont şi de rezervele de gaze de şist, România poate acoperi, în realitate, întreaga sa cerere internă din propriile resurse”, explică Otilia Simkova, analist în cadrul firmei de consultanţă Eurasia Group.
“Împărţire”şi între europeni
Administraţia pentru informaţii privind energia a SUA (EIA) estimează că România, Bulgaria şi Ungaria ar putea avea 538 miliarde de metri cubi de gaze de şist, cu puţin peste consumul anual al Europei şi suficient pentru a acoperi nevoile României pentru aproape 40 de ani.
În SUA, tehnologia fracturării hidraulice a revoluţionat sectorul energetic, ducând la scăderea preţului gazelor şi energiei electrice, dar riscurile pentru mediu i-au determinat pe europeni să fie mult mai prudenţi. Parlamentul European a respins o interzicere a exploatării gazelor de şist în 21 noiembrie şi a solicitat un regim de reglementare solid, pentru a răspunde temerilor exprimate de organizaţiile de protecţie a mediului.
La nivel naţional, statele europene au abordări diferite. Polonia se dovedeşte a fi cel mai ambiţios avocat al gazelor de şist, făcând demersuri pentru a începe exploatarea acestor gaze care i-ar reduce dependenţa de importurile de gaze convenţionale de la concernul rus Gazprom.
Explorarea gazelor de şist este suspendată în Cehia, în timp ce în Slovacia vecină extracţia lor ar putea fi limitată din motive ce ţin de păstrarea calităţii apelor Dunării, în apropierea căreia există rezerve de gaze de şist, conchide Reuters.
