Proiectul legislativ privind noul Cod Silvic a fost votat de plenul Senatului cu o largă majoritate. Ministrul Mediului anunță adoptarea acestui proiect de lege ca o mare victorie, având în vedere că au fost votate unele măsuri extrem de disputate, precum confiscarea mașinilor care transportă lemn tăiat ilegal. În cadrul comisiilor de specialitate din Senat au fost dezbateri aprinse, dar forul decizional este Camera Deputaților. Nu s-a anunțat dacă seria dezbaterilor se va relua și în cadrul comisiilor de specialitate de la Cameră.
Noul cod silvic a fost votat astăzi în Senat și a fost adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 abțineri și 1 vot împotrivă, a anunțat Ministerul Mediului pe pagina sa de Facebook.
„Cred că avem în sfârșit o lege care tratează corect frumusețile pădurii, pericolele asupra pădurii precum tăierile ilegale, activitățile economice cu risc de încălcare a legii sau problema populației dependente de lemnul de foc. Ceea ce ne-a preocupat în mod special în procesul conceperii Codului a fost să reușim să găsim un echilibru între protejarea celor mai valoroase păduri din țară și gestionarea durabilă a lor”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„Astăzi putem spune că avem cele mai mari suprafețe de păduri virgine din Europa, munții noștri încă ascund păduri pe unde nu a călcat vreodată picior de om, avem aproximativ 10.000 de companii în țară care activează în industria lemnului care a depășit 3,5% din PIB. Vorbim despre un aport important în balanța comercială a României, atât pentru consum intern, cât și pentru export. Asta înseamnă inclusiv sute de mii de locuri de muncă în domeniul forestier, adică multe familii din țară care își duc traiul de zi cu zi din această meserie și să nu uităm de cele aproximativ 3,5 milioane de gospodării care nu ar supraviețui fără lemn de foc” a spus Fechet.
Cele mai importante prevederi din noul Cod Silvic se referă la accesul liber pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară; confiscarea mijlocului de transport pentru cei care transportă 20% sau cel puțin 5 mc de lemn fără acte; interzicerea activităților economice în domeniul silvic pentru personalul din autorități și din administrațiile silvice până la rudele de gradul II. Sunt interzise tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, inclusiv în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane ha din care aproape jumatate e pădure). Împădurirea se va face de către stat pentru terenurile care au fost despădurite și abandonate de proprietar. Noul Cod Silvic asigură cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora, alături de dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.
Aria noilor prevederi este extinsă: stabilește comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere; introduce termenul „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști; se înființează Consiliul Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; stabilește includerea tuturor proprietarilor de pădure din România în Registrul Forestier Național; definește ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate; introduce un concept nou – „insulele de îmbătrânire”- care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.
Proiectul de Cod Silvic a fost elaborat prin PNRR, iar din grupul de lucru care a scris acest Cod Silvic au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania Brasov, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și specialiști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” (INCDS), completează postarea Facebook.
