Bugetul Ministerului Energiei va scădea anul viitor la 3,44 miliarde lei, -63%. Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4%, o inflaţie medie anuală de 6% şi un deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal – Bugetare 2024 – 2026. Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.
„Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare a consumului final, uşor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%. Pe latura ofertei, construcţiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 7,1%, bazată în principal pe atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene. Sectorul terţiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%. Pentru industrie s-a prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert”, se precizează în document.
În anul 2024 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2027 la 693,1 miliarde lei.
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA (20,4%), sume primite de la UE (11,8 % din total venituri), impozit pe salarii şi venit (7,9% din PIB) şi venituri nefiscale (7,8% din total venituri).
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul viitor sunt în sumă de 672,8 miliarde lei şi vor creşte treptat pentru ca în anul 2027 să ajungă la 755,2 miliarde lei, respectiv 34,66% din PIB, înregistrând o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar, explică iniţiatorii.
Anul viitor, cheltuielile cu asistenţa socială vor reprezenta 12,1% din PIB.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024 iar cele destinate investiţiilor însumează aproximativ 120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9% în PIB.
Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2024 se situează asistenţa socială (31,1% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,7% din total) şi cheltuieli de investiţii (17,8% din total).
Numărul total al şomerilor este estimat la 215.000 persoane, iar câştigul salarial mediu net la 4.733 lei.
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice anul viitor la 586 miliarde lei, în creştere cu 13%, iar cheltuielile ar urma să fie de 673 miliarde lei, în creştere de 9%, potrivit proiectului legii bugetului de stat afferent anului 2024, publicat în dezbatere de Ministerul Finanţelor.
Deficitul bugetar s-ar ridica astfel la 87 miliarde lei, adică 5% din PIB-ul de 1.734 miliarde lei (350 miliarde euro).
Numărul total al şomerilor este estimat la 215.000 persoane iar câştigul salarial mediu net la 4.733 lei.
Ministerul Economiei: Credite bugetare: 1,3 miliarde lei (+105%)
Ministerul Educației: Credite bugetare: 57,41 miliarde lei, +21,79 miliarde lei (+61%)
Ministerul Dezvoltării: Credite bugetare 12,66 miliarde lei, +4,43 miliarde lei (+54%)
Ministerul Mediului: Credite bugetare 2,94 miliarde lei, +932 milioane lei (+46%)
Ministerul Sănătății: Credite bugetare 18,89 miliarde lei, +5,78 miliarde lei (+44%)
Ministerul Afacerilor Interne: Credite bugetare 27,38 miliarde lei, +646,2 milioane lei (+2%)
Ministerul Transporturilor: Credite bugetare 30 miliarde lei, +6,4 miliarde lei (+27%)
Ministerul Finanțelor: Credite bugetare 9,94 miliarde lei, +2,75 miliarde lei (+38%)
Ministerul Agriculturii: Credite bugetare 25,03 miliarde lei, +1,1 miliarde lei (+5%)
Ministerul Apărării Naționale: Credite bugetare 35,3 miliarde lei, +24 milioane lei (asemănător cu cel din 2022)
Ministerul Justiției: Credite bugetare 3,02 miliarde lei, +93,8 milioane lei (+3%)
Ministerul Culturii: Credite bugetare 1,37 miliarde lei, +265,96 milioane (+24%)
Ministerul Public: Credite bugetare 1,67 miliarde lei, +152,1 milioane lei (+10%)
Secretariatul General al Guvernului: credite bugetare 4,3 miliarde lei (+14%)
Agenția Națională de Integritate: Credite bugetare 41,82 milioane lei (+47%)
Administrația Prezidențială: Credite bugetare 109,69 milioane lei (+9%)
Senatul României: Credite bugetare 355,02 milioane lei (+27%)
Camera Deputaților: Credite bugetare 638,02 milioane lei (+21%)
Casa Națională de Asigurări de Sănătate: Credite bugetare 62,35 miliarde lei (+5%)
Casa Națională de Pensii Publice: Credite bugetare 135,14 miliarde lei (+21%)
Serviciul Român de Informații: Credite bugetare 3,94 miliarde lei (+8%)
Serviciul de Telecomunicații Speciale: Credite bugetare 1,47 miliarde lei (+25%)
Serviciul de Informații Externe: Credite bugetare 694,5 milioane lei (+2%)
Scăderi întâlnim la: Ministerul Muncii: Credite bugetare 52,28 miliarde de lei, -2,58 miliarde lei (-5%) și la Ministerul Energiei: Credite bugetare 3,44 miliarde lei, -63%, precum și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Credite bugetare 8,66 miliarde lei (-35%).
La Serviciul de Protecție și Pază: Credite bugetare 353,4 milioane lei, scădere de 28%.
”După derapajul înregistrat în anul 2023 de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar cash, se estimează reintrarea pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2024, concomitent cu reconsiderarea țintei de ieșire de sub incidența procedurii de deficit excesiv (sfârșitul anului 2027), pentru a permite astfel implementarea noii legi a pensiilor precum și a celorlalte reforme și investiții din PNRR”, se arată în document.
De asemenea, În anul 2024, pentru sprijinirea aşezămintelor religioase din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, se alocă suma de 517.200 euro/lună.
”Politica fiscal-bugetară pe anul 2024 și pe termen mediu continua obiectivul de consolidare fiscală însă traiectoria acesteia este influențată de evoluțiile bugetare mai puțin favorabile manifestate în anul 2023. În trimestrul III al anului 2023 veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat atât pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi încasate din economia internă, dar mai ales pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi atrase din fondurile externe nerambursabile. În al treilea trimestru al anului 2023 veniturile aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR al căror nivel este corelat cu propunerile ordonatorilor principali de credite privind prevederile bugetare pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile sunt mult sub nivelul programat. Cheltuielile bugetului general consolidat efectuate în perioada analizată s-au situat sub nivelul programat în cazul majorității titlurilor de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din PNRR și cheltuielilor de capital. Se remarcă de asemenea creșterea peste nivelul programat al cheltuielilor cu dobânzile, asistența socială și a celor aferente titlului alte cheltuieli”, arată Nota de fundamentare.
