Gradul de umplere al depozitelor de înmagazinare gaze este în prezent de 100,6% şi, cu ceea ce vom mai produce în sezonul rece, ar trebui, într-un scenariu moderat, să trecem peste iarna care vine fără importuri, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„În actul normativ aferent pregătirii pentru iarnă au fost dezvoltate mai multe scenarii care ţin de media temperaturilor şi inclusiv de posibilitatea ca România să susţină alte state, în speţă să-i susţină pe fraţii noştri de peste Prut. Într-un scenariu moderat, România nu va avea niciun fel de problemă, având în vedere gradul de umplere. Şi vă anunţ că astăzi este 100,6%. Deci, avem peste 100% din rezerva tehnică disponibilă la nivelul capacităţilor de stocare. Avem cu 400 de milioane, 417 milioane pentru a fi precis, de metri cubi mai mult faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă. Deci, cu ceea ce mai producem şi în sezonul rece, chiar dacă e o producţie mai mică din raţiuni tehnice, cu ceea ce avem înmagazinat, ar trebui să trecem fără să apelăm la importuri peste această iarnă”, a susţinut ministrul.
El a subliniat că, dacă iarna va fi foarte grea şi dacă Republica Moldova va solicita sprijinul României la un nivel care să nu poată fi acoperit din stocuri şi producţie, există opţiunea de a lua gaze din Azerbaidjan sau de a recurge la o eventuală achiziţie de gaze naturale lichefiate.
„Avem opţiunea de a lua gaze din Azerbaidjan. Avem în continuare această opţiune securizată dinaintea mandatului meu şi este valabilă până în primăvara viitoare. Vorbim de un miliard de metri cubi pe care putem să-i tragem la nevoie. Sau o eventuală achiziţie a gazului sub formă lichefiată din Grecia, cel mai probabil, sau altă variantă”, a afirmat Burduja.
Potrivit ministrului, efectele conflictului din Orientul Mijlociu se văd deja pe piaţa gazelor naturale şi produselor petroliere, iar Ministerul Energiei va gestiona această situaţie prin pârghiile pe care le are la dispoziţie, inclusiv prin stocurile de siguranţă.
„Impactul conflictului din Orientul Mijlociu cred că este greu de estimat pentru oricine, pentru că încă nu ştim cât se va extinde şi la ce nivel. Dar cu siguranţă stăm şi la nivelul Ministerul Energiei din România foarte preocupaţi de situaţia de securitate din Orientul Mijlociu. Efectele le vedem deja pe piaţa gazelor naturale, pe piaţa petrolieră, a produselor petroliere. Vom gestiona această situaţie prin pârghiile pe care le avem la dispoziţie, inclusiv prin stocurile de siguranţă pe care ministerul le are în gestiune în zona produselor petroliere, pentru a nu avea un efect de lipsă de resurse pentru consumatori”, a spus ministrul Energiei.
În ceea ce priveşte preţurile, el a subliniat că aceasta „este o altă discuţie”, fiindcă acestea depind de foarte multe variabile din plan internaţional.
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut luni cu până la 6,5%, după ce săptămâna trecută au înregistrat un avans de peste 40%, traderii urmărind prognozele meteo favorabile şi eforturile internaţionale de a ţine sub control conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Bloomberg.
În jurul orei 8:38 a.m., la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna noiembrie erau în scădere cu 4,9%, până la 51,33 euro pentru un Megawatt-oră.
În opinia lui Burduja, menţinerea schemei de plafonare a preţurilor la energie este o decizie înţeleaptă în contextul actual de pe pieţele internaţionale, inclusiv după declanşarea conflictului din Orientul Mijlociu.
„Văzând ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale, inclusiv după declanşarea conflictului din Orientul Mijlociu, cred că este o decizie înţeleaptă să păstrăm schema de plafonare-compensare şi să nu îi expunem pe consumatori, nici pe cei casnici, nici pe agenţii economici, unor fluctuaţii de preţ care generează lipsă de competitivitate sau nesiguranţă cu privire la posibilitatea achitării facturilor”, a spus Burduja.
El a adăugat că este bine că avem această plafonare a preţurilor, deoarece piaţa internaţională de gaze a luat o dinamică nefavorabilă consumatorului, şi a subliniat că va milita pentru menţinerea schemei de plafonare-compensare.
„Noi ne dorim foarte mult menţinerea schemei de plafonare-compensare exact aşa cum este ea şi vă dădeam mai devreme un argument de ce este bine că astăzi avem o plafonare a acestor preţuri: pentru că vedem deja cum piaţa internaţională de gaze naturale a luat o dinamică nefavorabilă consumatorului. Deci, eu, ca ministru al Energiei, voi milita pentru menţinerea acestei scheme de compensare-plafonare”, a precizat ministrul.
De asemenea, acesta a menţionat că va milita şi pentru plata la timp sau cât mai din scurt a sumelor pe care statul român le datorează furnizorilor de energie electrică şi de gaze naturale.
„Tot românul trebuie să ştie că diferenţa dintre preţul la factură, factura aceea care ne vine la finalul lunii, şi preţul din piaţă este suportată de companiile din furnizare. Aceste sume s-au acumulat. Furnizorii nu cumpără toată cantitatea de energie electrică sau de gaze pe piaţa SPOT, ei au contracte dinainte. Chiar dacă pe piaţă SPOT vedem scăderea preţurilor, aceste sume, compensările, vor veni în continuare la valori semnificative, pentru că sunt parte dintr-un coş pe care fiecare furnizor îl are pe baza contractelor pe care le are. E adevărat, din datele pe care le-am văzut de la ANRE, nivelul compensărilor solicitate în aceeaşi perioadă anul trecut faţă de astăzi este mult, mult mai mic astăzi”, a explicat Burduja.
Potrivit acestuia, din perspectiva Ministerului Energiei, schema de compensare-plafonare a funcţionat pentru consumatorul final, dar în prezent restanţele către furnizori sunt în prezent de 1,251 miliarde lei.
„Ştiţi bine, ne-am străduit să găsim fonduri adiţionale pe care să le punem în piaţă şi să rambursăm acele sume către furnizori şi am reuşit lucrul acesta printr-o Ordonanţă de Urgenţă prin care am luat banii disponibili în fondul acela aferent taxării adiţionale a companiilor din energie. Am reuşit să punem în piaţă undeva cred că spre 4 miliarde de lei, poate 3 miliarde şi ceva. Doar ministerul nostru a pus peste 2 miliarde de lei în piaţă pentru consumatorii noncasnici. (…) Între timp mai vin solicitări la zi. Vă spun, 1,251 miliarde de lei, atât datorează acum Ministerul Energiei către furnizori şi ne aşteptăm să mai vină astfel de sume până la finalul anului, pentru că, în funcţie de fiecare companie din zona de furnizare, ei au venit cu facturile la aprilie, la mai, dar unii sunt încă la ianuarie-februarie. Deci, este un efort bugetar. Noi avem săptămânal corespondenţă cu Ministerul Finanţelor pe acest subiect şi ne străduim să găsim de la buget aceste fonduri. Şi am şi cerut la rectificarea bugetară peste 3 miliarde de lei, doar pentru noi la minister, să putem să achităm toate aceste restanţe”, a punctat ministrul Energiei.
