Până acum, autoritățile au tot spus că furnizorii de energie electrică și gaze naturale sunt incorecți, că ”încarcă” facturile și altele asemenea. Că nu-i așa, se vede ”cu ochiul liber”. Sigur, greșeli se întâmplă! Dar, dacă se greșesc 100.000 de facturi într-o lună, la aproape 14 milioane de facturi la curent și gaze câte se emit lunar, procentul este absolut nesemnificativ (sub 1%)! Și, la nivel de țară, nici măcar nu se greșesc atât de multe facturi într-o lună. Pe de altă parte, atunci când ești obligat să schimbi factura de 15 ori într-un an, așa cum s-a întâmplat în sectorul energetic din cauza schimbărilor legislative, este și greu să nu greșești! Departe de noi gândul de a lua apărarea furnizorilor! Au și ei vina lor! Totuși, nu putem să nu remarcăm că, datorită lor, în primul rând, facturile la ”lumină” și gaze au fost suportabile. Pentru că, dacă autoritățile au spus că suportă de la buget creșterea prețurilor, de fapt, furnizorii au fost cei care au susținut schema de sprijin. Și o susțin în continuare! Și asta pentru că autoritățile, în loc să ramburseze cheltuielile făcute de furnizori pentru plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, dau banii pe altele! Sigur, este absolut necesar să se plătească dobânzile la creditele făcute de Guvern, să dea banii pentru retrocedări, dar, parcă, sunt mult prea mari aceste plăți față de ceea ce ar trebui să încaseze furnizorii! Mai ales că sectorul energetic este, dacă nu cel mai important, oricum unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul statului!
Potrivit datelor estimate de Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER), statul a încasat circa 46,3 miliarde de lei pentru anul 2022 de la sectorul energetic. Astfel, pentru că s-au scumpit curentul și gazele, TVA-ul încasat la buget a fost mai mare cu aproximativ 11,4 miliarde de lei. 26,3 miliarde de lei au mers la buget din supraimpozitarea producției și tradingului de energie electrică și contribuția solidaritate. De asemenea, statul a încasat 8,6 miliarde de lei ca dividende de la companiile din sector în care are acțiuni. Numai de la Hidroelectrica statul încasează aproximativ 3,5 miliarde lei ca dividende aferente profitului realizat în anul 2022!
Din taxa de solidaritate, suma încasată de stat la 04.07.2023 era în valoare de 3.140.816.610 lei, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor, la solicitarea FOCUS ENERGETIC.
La acești bani, se adaugă cei încasați de stat din vânzarea certificatelor de carbon. Reamintim, prin schema EU ETS de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, un mecanism de reducere a emsiilor de gaze cu efect de seră, aplicat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), care se bazează pe principiul „limitare – tranzacţionare”, poluatorii trebuie să achiziționeze certificate de emisii în funcție de poluarea pe care o generează. Certificatele de emisii de gaze de efect de seră, denumite generic certificate de carbon sau certificate de CO2, sunt drepturi tranzacționabile, reprezentând o tonă de dioxid de carbon ne-emisă. De exemplu, termocentralele pe cărbune trebuie să achiziționeze, până la 30 aprilie anul curent, pentru anul precendent, aproximativ 1 certificat CO2 pentru fiecare megawattoră de energie produs. Termocentralele pe gaze trebuie să achiziționeze circa 1 certificat de carbon pentru fiecare 2 MWh produși. Certificatele de carbon la nivelul EU ETS pot proveni din alocările anuale pe care Comisia Europeană le împarte țărilor și respectiv instalațiilor EU ETS (certificate tip EUA). România primește astfel de certificate, pe care le vinde la licitație.
Astfel, în perioada ianuarie – iunie 2023, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor la solicitarea FOCUS ENERGETIC, statul român a încasat 271.184.320 euro (circa 1,3 miliarde lei) din vânzarea certificatelor de tip EUA.
Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), instituție ce trebuie să verifice datele transmise de către furnizori și să determine sumele ce se cuvin spre decontare de la bugetul de stat prin intermediul ministerlor Energiei și Muncii, suma totală verificată și transmisă spre decontare, până la 13 iulie2023, era de 17,14 miliarde de lei. Perioada verificată este noiembrie 2021 (când a început aplicarea primului act normativ referitor la plafonarea/compensarea facturilor) și luna mai 2023. Dar, pentru luna mai 2023, potrivit unui comunicat al ANRE, s-a verificat și s-a dat ”bun de plată” doar pentru o parte din energia consumată de clienții non-casnici (311.862,67 lei). Pentru clienții casnici, precum și pentru tot consumul de gaze naturale (al consumatorilor casnici și non-casnici) suma verificată de ANRE este aceeași: ”0” (zero) lei.
De altfel, reprezentanții AFEER anunțau recent, într-o întâlnire cu presa, că ultima lună decontată complet de către ministerele Energiei și Muncii este luna mai a anului trecut!
Statul este, în continuare, dator la furnizori
Potrivit execuției bugetare, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici și noncasnici, pentru perioada ianuarie – mai 2023, a fost în valoare de 4,16 miliarde lei. Anul trecut, tot potrivit execuției bugetare, schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 a fost în valoare de 7,05 miliarde lei, iar cheltuielile cu asistența socială pentru compensarea facturilor aferente consumului populației până la sfârșitul anului 2022 au fost în sumă de 3,91 miliarde lei. Astfel, suma totală decontată anul trecut, de la buget, pentru plafonarea/compensarea facturilor a fost de 10,96 miliarde de lei.
Ceea ce înseamnă că, în total, statul a decontat furnizorilor 15,12 miliarde de lei până în luna mai 2023. Din aproape 50 miliarde de lei încasate de la sectorul energetic!
Reprezentanții AFEER declarau că, în continuare, statul este dator cu aproximativ 2 miliarde de lei, doar pe plățile făcute de furnizori și încă neverificate sau nesoluționate de către ANRE până în luna mai 2023. Schema de sprijin continuă până în martie 2025.
Bani cu ghiotura se duc pe dobânzi și la ANRP
Dacă statul nu plătește furnizorilor, cu băncile nu-i merge așa de ușor! Potrivit execuției bugetare, în perioada ianuarie – mai 2023, cheltuielile cu dobânzile făcute de la bugetul de stat au fost în valoare de 14,41 miliarde de lei. Pe întreg anul trecut, dobânzile la împrumuturile statului au fost în valoare de 29,09 miliarde de lei.
Nici nu-i de mirare! Datoria externă a României a ajuns la 157 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai 2023, de la 144,5 miliarde de euro la sfârșitul lunii decembrie 2022. Ceea ce înseamnă că, în fiecare lună din acest an, România s-a împrumutat cu 2,5 miliarde de euro! Este adevărat, nu toată această datorie este a administrației publice! Împrumuturile pe care, de exemplu, companiile – mamă le trimit subsidiarelor din România fac parte tot din datoria externă a României. De exemplu, Enel Italia a împrumutat Enel România, în august 2022, cu aproximativ 400 milioane de euro, ca să poată să susțină plafonarea/compensarea pe care ar fi trebuit să o acorde Guvernul!
Pe de altă parte, nu putem să nu observăm că, tot în perioada ianuarie – mai, alte cheltuieli ale bugetului, în valoare de 4,07 miliarde de lei, au însemnat, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile. Pe întreg anul trecut, aceste cheltuieli au fost în sumă totală de 10,08 miliarde de lei. Compatibile cu ce au primit furnizorii: 4,16 miliarde lei în perioada ianuarie – mai 2023 și 10,96 miliarde de lei pe întreg anul trecut.
Nu putem să nu remarcăm și că, potrivit Ministerului Finanțelor, plăţile pentru restituirile de la ANRP, până în prezent, sunt în valoare de 12.698.854.872,64 lei. Este foarte normal și corect ca aceia care au avut de suferit din cauza regimului comunist, care și-au pierdut case, terenuri, bunuri să-și primească banii pe acestea. Din păcate, ținând cont de scandalurile care se țin lanț de aceste retrocedări, opinia noastră este că majoritatea banilor a fost încasată de cei care au cumpărat drepturi litigioase ”pe te miri ce” de la proprietarii de drept și apoi au luat bani ”cu lopata” de la ANRP!
Altminteri spus, Guvernul nu dă bani furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, ca să plătească dobânzile la credite și pe retrocedările ”litigioase”!
