George NICULESCU
Tendinţa de digitalizare face sistemul energetic mai inteligent şi permite consumatorilor să beneficieze de servicii energetice inovatoare, a declarat George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul Forumului de Rezilienţă Cibernetică, organizat de Centrul Român al Energiei (CRE), în parteneriat cu Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă din subordinea Ministerului Afacerilor Externe.
„Această tendinţă de digitalizare face sistemul energetic mai inteligent şi permite consumatorilor să beneficieze de servicii energetice inovatoare. În contextul digitalizării şi al securităţii cibernetice mă gândesc la provocările pe care le va aduce proiectul cablului care va lega zona Caspică de Europa şi care, conform Acordului semnat la Bucureşti pe 17 decembrie 2022, va străbate Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria. O astfel de iniţiativă va contribui la îmbunătăţirea securităţii energetice şi va impulsiona procesul de interconectare cu alte ţări”, a spus George Niculescu.
Preşedintele ANRE a vorbit despre necesitatea consolidării securităţii cibernetice concomitent cu modernizarea şi diversificarea surselor de energie în vederea asigurării securităţii energetice, cu energie sigură şi durabilă, la preţuri accesibile.
Totodată, el a subliniat importanţa digitalizării şi securizării sistemelor energetice, acest proces aducând multe beneficii deopotrivă pentru întreprinderi şi consumatori.
Subiectul securităţii cibernetice pentru infrastructura critică este unul de mare actualitate, datorită creşterii extrem de accelerate a descentralizării şi digitalizării sistemelor energetice, susţine Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE).
„Eu cred că subiectul securităţii cibernetice pentru infrastructura critică este unul de mare actualitate, în primul rând datorită creşterii extrem de accelerate a descentralizării şi digitalizării sistemelor energetice, deoarece, pe de o parte, digitalizarea aduce după sine o serie de ameninţări la securitate a sistemelor informatice, dar descentralizarea producţiei de energie, ceea ce vedem astăzi prin apariţia consumatorilor şi a surselor mici distribuite de producţie, vor expune sistemele energetice la nevoia unei securităţi în alimentare şi în generarea de electricitate, în principal mult mai mari”, a declarat Corneliu Bodea.
Acesta a spus că este un moment potrivit pentru România pentru a aduce împreună, pe de o parte autorităţile statului, iar de cealaltă parte operatorii reţelelor şi infrastructurii critice, dar şi pentru a crea un proiect comun de termen lung, care să vizeze investiţii şi dezvoltarea sistemelor în aşa fel încât să fie cât mai puţin expuse unor riscuri de tip cibernetic.
„Aş dori să adaug că este evident că viitorul va însemna multiplicarea expunerii sistemelor de infrastructură critică la diverse tipuri de atacuri, atât din punct de vedere a creşterii digitalizării şi a expunerii suplimentare a sistemelor la acest tip de atacuri, dar şi din punct de vedere al impredictibilităţii şi lipsei de stabilitate geopolitică pe care noi, din păcate, o observăm în acest timp. Nu cred că pe termen mediu şi lung, stabilitatea geopolitică va cunoaşte o îmbunătăţire semnificativă. Cred că vom trăi, aşa cum o mare parte din experţii în analiză geopolitic o spun, o vreme a impredictibilităţii din acest punct de vedere. De aceea este cu atât mai important ca şi România să trateze subiectul securităţii infrastructurii critice într-un mod mult mai atent şi mult mai pragmatic”, a adăugat Corneliu Bodea.
