România va renegocia cu Rusia două convenţii vizând punerea la dispoziţie a capacităţii maxime disponibile pe conductele de gaz pe teritoriul ţării noastre. Este vorba, practic, de conducta de tranzit Isaccea – Negru Vodă, care duce gazele din Siberia până în Turcia, Macedonia şi Grecia, pentru care Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României.
Executivul a aprobat, recent, un memorandum vizând iniţierea negocierilor cu Federaţia Rusă asupra proiectului de convenţie între Guvernul român şi cel rus cu privire la transportul gazelor naturale pe teritoriul României, după ce Comisia Europeană a demarat o acţiune împotriva României pentru încălcarea prevederilor regulamentului 1775 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale.
“Guvernul a aprobat memorandumul întocmit de Ministerul Economiei referitor la negocierile cu Federaţia Rusă asupra proiectului de convenţie privind transportul gazelor naturale pe teritoriul României. Este vorba despre o situaţie complexă, într-un domeniu de maxim interes, şi anume cel al resurselor energetice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Cabinetului Ponta, Andrei Zaharescu.
El a relatat că, pe 26 iunie 2009, CE a declanşat împotriva României o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor pentru încălcarea prevederilor regulamentului numărul 1775 din 2005.
“În această cauză se discută nerespectarea de către România a obligaţiilor de punere la dispoziţie a capacităţii maxime disponibile pe conductele de gaz, care fac obiectul unei convenţii încheiate între România şi Rusia în anii 1986 şi 1996. Aceste convenţii expiră în 2012, respectiv 2023, iar autorităţile române au informat CE că respectarea obligaţiilor presupune renegocierea acelor două convenţii. Prin urmare, acest memorandum stabileşte iniţierea negocierilor cu Federaţia Rusă asupra acestor două convenţii”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Acorduri cu Moscova din vremea sovietică
Reamintim, la sfârşitul lunii noiembrie 2011, Comisia Europeană anunţa, într-un comunicat de presă, “Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale şi, prin urmare, a decis astăzi să defere aceste ţări Curţii Europene de Justiţie”.
În cazul României este vorba despre conducta Isaccea – Negru Vodă, prin care şi importă o parte din gaze. Gazoductul merge mai departe, prin Bulgaria, spre Turcia, Macedonia, Grecia.
Având în vedere contractele şi acordurile interguvernamentale, România consideră gazoductul Isaccea – Negru Vodă drept conductă de tranzit şi nu conductă de interconexiune cu Bulgaria. Practic, prin aceste acorduri, se stipulează că, prin conducte, nu pot trece decât gaze ruseşti.
În condiţiile unei conducte de transport transfrontalier (cum sunt, de exemplu, gazoductele Giurgiu – Ruse sau Szeged – Arad), accesul terţilor la reţea trebuie asigurat. Altfel spus, oricine are bani şi poate închiria capacitate, poate transporta gaze naturale de oriunde şi în orice direcţie (înspre şi dinspre Bulgaria sau înspre şi dinspre Ungaria în cazul celor două conducte de transport transfrontalier). Ceea ce nu se întâmplă în cazul Isaccea – Negru Vodă.
De fapt, pe tronsonul Isaccea – Negru Vodă există trei conducte, pentru fiecare dintre ele fiind încheiate acorduri interguvernamentale: primul – la data de 29 noiembrie 1970, între Guvernele României şi Bulgariei, al doilea – la data de 29 decembrie 1985, între Guvernele României şi URSS, iar al treilea – la data de 25 octombrie 1996, între Guvernele României şi Federaţiei Ruse. Din 1974 până în 2009, prin Isaccea – Negru Vodă, conform Transgaz, au tranzitat din Federaţia Rusă spre Bulgaria, Turcia, Grecia şi Macedonia, circa 340 miliarde mc de gaze ruseşti. De remarcat, pentru tranzitul gazelor naturale, România a primit şi primeşte o plată deloc de neglijat (circa 1 dolar/100 km/1000 mc).
Pe de altă parte, din 1979 până în 2008, prin aceeaşi conductă, România a importat 110 miliarde mc.
Evident, acelaşi lucru se întâmplă şi cu Bulgaria, ţară prin care tranzitează gazul rusesc spre Turcia, Grecia şi Macedonia.
De remarcat, dacă în cazul conductei Isaccea – Negru Vodă şi a gazului rusesc Bruxelles-ul a trimis România la Curtea Europeană de Justiţie, nu acelaşi lucru se întâmplă cu gazoductul Nabucco. În decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 1228/24.06.2008 se precizează că, având în vedere “prevederile articolului 22 – Noua infrastructură din Directiva 2003/55/CE privind reglementările comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 98/30/CE (…) se acordă scutire de la prevederile legislaţiei referitoare la accesul terţilor la sistemele de transport al gazelor naturale şi de la metodologiile de tarifare, tronsonului românesc al gazoductului Nabucco”. Perioada de aplicare a scutirii este de 25 de ani de la data la care devine operaţional primul tronson al gazoductului Nabucco. De altfel, toate autorităţile din ţările membre UE au dat astfel de decizii privind interzicerea accesului terţilor la Nabucco.
