Parlamentul European (PE) a votat etichetarea ca durabilă din punctul de vedere al mediului, care face obiectul așa-numitei taxonomii a Uniunii Europene, a energiei din surse gaziere şi nucleare, potrivit unei informări a PE. Astfel, România poate continua proiectele reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a reactoarelor modulare mici, precum și a termocentralelor ce utilizează gaze naturale (în special din zăcămintele din Marea Neagră și de la Caragele). Cel puțin deocamdată! Și aceasta pentru că Austria și Luxemburg, dar și organizația Greenpeace vor să dea în judecată Parlamentul European la Curtea Europeană de Justiție.
Proiectul legislativ a fost criticat de grupurile ecologiste şi de unii europarlamentari pentru dezinformarea ecologică (n.r. – în engleză „greenwashing”, literal „vopsire în verde”) privind investiţiile în energia nucleară şi pe bază de combustibili fosili şi pentru posibilitatea accentuării dependenţei de importurile de energie din Rusia.
Susţinătorii iniţiativei au respins aceste critici, arătând că refuzul de a califica energia gazieră şi nucleară drept durabile ar fi dus la costuri şi mai ridicate ale energiei şi ar fi îngreunat renunţarea la cărbune.
Noile reguli, care sunt incluse în ghidul UE pentru finanţarea durabilă, se vor aplica automat din 2023 dacă statele membre ale Uniunii nu le resping în următoarele săptămâni. Propunerea are rolul de a dirija investiţiile private în sensul atingerii obiectivului Uniunii Europene pentru anul 2050 – emisie „netă zero” de gaze cu efect de seră.
Practic, Parlamentul a respins o propunere de a se opune includerii anumitor activități nucleare și gaziere ca activități economice durabile din punctul de vedere al mediului. Astfel, 278 deputați europeni au votat în favoarea rezoluției, 328 împotrivă, iar 33 s-au abținut. Ar fi fost necesară întrunirea unei majorități absolute de 353 de deputați europeni pentru a introduce un veto împotriva propunerii Comisiei. Dacă nici Parlamentul, nici Consiliul nu formulează obiecții cu privire la propunere până pe 11 iulie 2022, Actul delegat privind taxonomia va intra în vigoare și se va aplica de la 1 ianuarie 2023.
Preşedintele Klaus Iohannis apreciază rezultatele pozitive din Parlamentul European privind acceptarea energiei nucleare şi a gazului în tranziţia către o economie verde. „Salutăm rezultatele pozitive de astăzi din Parlamentul European privind Taxonomia. Mă bucur că eforturile constante ale României de a lua în considerare gazele şi energia nucleară ca parte a decarbonizării progresive s-au reflectat în decizia finală a PE”, a scris Iohannis, miercuri, pe Twitter.
Și premierul Nicolae Ciucă salută votul din Parlamentul European privind acceptarea investiţiilor în gaze şi energie nucleară ca parte a tranziţiei ecologice. „Salut perspectiva implementării actului delegat privind taxonomia de la 1 ianuarie 2023. Investiţiile în gaze şi energie nucleară rămân parte a tranziţiei ecologice”, a scris prim-ministrul, pe Twitter.
Austria, Luxemburg și Greenpeace vor contesta în instanță
Austria şi Luxemburg au confirmat că vor contesta pe căi legale iniţiativa Comisiei Europene, aprobată miercuri prin vot de Parlamentul European, de etichetare ca sustenabile a investiţiilor ce privesc gazul natural şi energia nucleară, relatează agenţia DPA, preluată de Agerpres.
Ministrul luxemburghez al Energiei, Claude Turmes, a anunţat pe Twitter că cele două ţări ”vor insista pentru schimbări legislative”, în timp ce omoloaga sa austriacă, Leonore Gewessler, a scris pe aceeaşi reţea de socializare că Austria va înainta Curţii de Justiţie a UE (CJUE) o plângere deja redactată şi va căuta ”aliaţi” în sprijinul acestui demers.
Pe de altă parte, organizația de mediu Greenpeace anunță că dă în judecată Comisia Europeană. “Decizia de a include gazul și energia nucleară în lista investițiilor verzi și de a permite să continue să alimenteze mașinăria de război a lui Putin e scandaloasă, dar o vom ataca în instanță. Negocierile purtate de Comisie cu ușile închise, în numele industriei gazului și energiei nucleare, nu vor fi de ajutor acolo. Suntem inspirați de activiștii climatici, care și-au făcut vocile auzite săptămâna aceasta aici, în Strasbourg, și avem încredere că justiția va bloca acest greenwashing motivat politic și în discordanță vehementă cu legislația UE”, a declarat, într-un comunicat, Ariadna Rodrigo, campaigner Greenpeace EU pentru investiții financiare sustenabile.
Înainte de proces, Greenpeace va transmite o cerere formală Comisiei, pentru revizuire internă. Odată cu finalizarea acestei etape și dacă rezultatul va fi negativ, Greenpeace va intenta proces la Curtea Europeană de Justiție.
