Consiliul Concurenţei (CC) a aplicat, în decursul celor 15 ani de activitate, amenzi în valoare totală de peste 437,7 milioane euro, pentru cazurile de încălcare a legislaţiei în domeniu.
Astfel, din 1997 şi până în prezent, au fost declanşate 268 investigaţii, din care 47,3% reprezintă autosesizări. Din totalul de 268 de investigaţii, 67,5% au avut ca obiect practicile anticoncurenţiale, respectiv înţelegeri între companii şi abuz de poziţie dominantă.
Din 1997 până în prezent, Consiliul Concurenţei a emis un număr de 3.646 de decizii, din care 444 decizii de sancţionare. Pentru cazurile de încălcare a legislaţiei în domeniu, în cei 15 ani de activitate, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în valoare totală de 437.712.708,8 euro.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate în anul 2011, 294,16 milioane euro, ceea ce reprezintă dublul valorii amenzilor aplicate de la înfiinţarea autorităţii de concurenţă până la sfârşitul anului 2010. Din totalul amenzilor, peste 65% au fost menţinute (nu au fost contestate sau au fost menţinute de instanţele judecătoreşti).
Şase companii petroliere se află pe primul loc în topul amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei (CC) din 1997 până în prezent, pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale privind eliminarea de pe piaţă a unui sortiment de benzină (în anul 2011), amenda ridicându-se la peste 891,7 milioane lei, conform datelor prezentate vineri, într-o conferinţă de presă, de reprezentanţii autorităţii de concurenţă. Din această sumă, o amendă de 366,5 milioane lei a fost aplicată companiei OMV Petrom SA (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V). OMV Petrom Marketing (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane lei, Lukoil România SRL – 136.894.846 lei, Rompetrol Downstream SRL – 159.553.612 lei, Mol România Petroleum Products – 80.267.746 lei, ENI România (operează benzinăriile AGIP) – 11.194.766 lei.
Pe locul doi în topul cazurilor sancţionate de CC se află Orange România, pentru abuz de poziţie dominantă, anul trecut, valoarea amenzii ridicându-se la 147,9 milioane lei, iar locul trei este al companiei Vodafone România, amendată, tot pentru abuz de poziţie dominantă, cu 120,3 milioane lei, în acelaşi an.
Compania Naţională Poşta Română se află pe locul patru în topul CC, cu o amendă de peste 103,3 milioane lei, pentru abuz de poziţie dominantă (decembrie 2010), dar se află în termenul în care poate ataca decizia Consiliului Concurenţei la Curtea de Apel Bucureşti (anul 2010).
Poziţia a cincea este ocupată de producătorii de ciment din România, pentru participarea la un cartel de fixare a preţurilor (anul 2005), valoarea totală a amenzii ridicându-se la peste 98 milioane lei. Producătorii de ciment amendaţi sunt Lafarge Romcim 37.723.743 lei, Holcim (România) – 29.004.470 lei, Carpatcement Holding – 31.321.831,2660 lei.
Din numărul total de 444 de decizii de sancţionare, cea mai mare parte, 64,4%, este reprezentată de deciziile de sancţionare pentru punerea în practică a unei concentrări economice şi/sau pentru omisiunea notificării unei concentrări economice. 23,24% sunt pentru sancţionarea unor înţelegeri şi doar 2,7% pentru abuz. Cu toate acestea, din punct de vedere al valorii, cea mai mare pondere, 72,86%, o deţin amenzile aplicate pentru înţelegeri între companii, în timp ce abuzul de poziţie dominantă reprezintă 23,22%, iar punerea în practică a unei concentrări economice şi/sau pentru omisiunea notificării 1,24%.
Formulă la preţul carburanţilor
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC, a declarat că, în prezent, se caută soluţii pentru a răspunde la presiunile opiniei public în ceea ce priveşte preţul carburanţilor.
“Se caută o soluţie care să răspundă la presiunile opiniei publice legate de preţul petrolului, luându-se exemplul unor state din Uniunea Europeană. A apărut ideea, ca să nu mai fie suspiciuni de înţelegere, de cartel, să introducem un preţ maxim, care să fie bazat pe o formula de calcul derivată din cotaţiile internaţionale. Vreau să fiu foarte clar, ce va fi sigur, dacă vom adopta această soluţie, este marja fixă, la ea se adaugă însă cotaţiile internaţionale. Deci nu vom avea un preţ maxim al benzinei, pentru că depindem de aceste cotaţii internaţionale care, dacă, Doamne-fereşte, avem un conflict în Orientul Mijlociu, pot creşte foarte mult”, a explicat Bogdan Chiriţoiu, cu ocazia aniversării a 15 ani de existenţă ai Consiliului Concurenţei.
Acesta a spus că două companii petroliere susţin formula în cadrul discuţiilor avute cu autorităţile şi că a recomandat ca această formulă să fie aplicată de România doar în cazul în care, pe termen lung, preţul carburanţilor la nivel internaţional ar scădea.
“Eu am propus să adoptăm formula, care este favorabilă statului român, doar dacă mizăm pe o ieftinire a preţului carburanţilor la nivel internaţional”, a explicat preşedintele autorităţii naţionale de concurenţă
Analiză la carduri
Analiza Consiliului Concurenţei privind comisioanele mari practicate pentru clienţii din România la cardurile Visa şi Mastercard vizează şi băncile care emit aceste carduri, a mai spus Bogdan Chiriţoiu. “Avem un studiu de piaţă pe carduri, început de anul trecut. România are unele dintre cele mai mari comisioane din Europa. Este un motiv de îngrijorare. Tragem cu ochiul şi la ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Comisia a câştigat în instanţă, la Curtea Europeană de Justiţie, cu o decizie din 2007, în care s-a decis că Mastercard şi Visa practicau comisioane prea mari. Este un motiv de preocupare pentru noi. Desfăşurăm o analiză a noastră internă. Ar trebui să fie concurenţă şi pe această piaţă şi tarife mai mici la carduri”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.
Preşedintele CC a menţionat că analiza vizează şi băncile care emit aceste carduri. “Este vorba despre sistemul de carduri, dar şi despre băncile prin care se desfăşoară tranzacţiile, mai exact cele care emit aceste carduri. Cele care sunt prinse în emiterea Visa şi Mastercard”, a precizat Bogdan Chiriţoiu.
Ieftinire la interconectare
Consiliul Concurenţei discută cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) o reducere a tarifelor de interconectare, care va avea efecte benefice pentru consumator şi va stimula intrarea unor noi jucători pe piaţă şi deschiderea pieţe.
“Colaborăm cu ANCOM şi cu ministerul de resort în pregătirea licitaţiei, care va stabili operatorii de telefonie mobilă pentru următorii 15 ani. Deci, e o miză foarte importantă pentru toată România să avem o soluţie bună, să facem ca această piaţă să funcţioneze eficient, concurenţial, în beneficiul consumatorilor. Zona de telecomunicaţii este zona pe care am progresat mult în ultimul an şi avem lucruri importante de spus pentru economia românească. ANCOM este autoritatea cu care avem cele mai bune relaţii”, a spus Chiriţoiu.
El a mai afirmat că în acest an a declanşat investigaţii pe baza unor date care sunt trimise de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) pe zona construcţiilor de drumuri.
“Este o colaborare, care se îmbunătăţeşte între autorităţile contractante şi noi şi, în special, între instituţiile care au menirea de a supraveghea buna desfăşurare a licitaţiilor publice, în special ANRMAP, dar, de asemenea, Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi Unitatea Centrală de Evaluare a Achiziţiilor Publice din Ministerul de Finanţe. Este o direcţie pe care vrem să mergem, în continuare, în acest an”, a mai afirmat preşedintele CC.
În ceea ce priveşte relaţia cu DNA, preşedintele CC a declarat că şi aceasta se va consolida. “Anul trecut am avut o premieră, mai exact deschiderea unui caz sesizat de DNA, care vizează companiile Transgaz şi Romgaz. Sperăm să avem rezultatele acestei investigaţii în câteva luni. Cred că această premieră ne va ajuta să consolidăm relaţia pe care o avem cu DNA”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.
Investigaţia Consiliului Concurenţei în cazul societăţilor Transgaz şi Romgaz privind posibile înţelegeri între unele companii pentru a participa cu oferte trucate la licitaţiile vizând atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale va fi finalizată în câteva luni, a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigaţia se referă la 11 licitaţii organizate de Transgaz şi Romgaz şi sunt suspectate 23 de companii. În noiembrie 2011, Consiliul Concurenţei a extins investigaţia, incluzând şase companii noi şi trei licitaţii organizate tot de Transgaz şi Romgaz, a anunţat CC.
Cele şase companii suspectate de înţelegeri anticoncurenţiale, pentru care a fost extinsă investigaţia, sunt Petroconst, Armax Gaz, Insta Grup, Zappa Electric, Industrial Montaj şi Spoting. Valoarea totală a celor trei noi contracte încheiate de Transgaz şi Romgaz cu companiile investigate de Consiliul Concurenţei este de aproximativ 30 milioane lei.
Energia, zonă cu probleme serioase de concurenţă
Sectorul energetic reprezintă o zonă cu probleme concurenţiale serioase, pentru rezolvarea lor fiind necesară o colaborare cu autoritatea de reglementare, a mai spus Chiriţoiu.
“Nu este o piaţă foarte concurenţială. Avem mai mult producători de stat. Este important să dezvoltăm relaţia cu reglementatorul de pe acea piaţă. Sper, şi cu ajutorul Băncii Mondiale, să progresăm în acest an”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.
Reamintim, Concurenţa cercetează inclusiv contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica (cel mai ieftin producător de electricitate, deţinut de statul român), cu aşa-numiţi “băieţi deştepţi”.
