De două săptămâni, leul atinge record după record, din păcate negativ. De la 4,3575 lei/euro pe 13 martie, a juns la 4,3970 lei/euro în 30 aprilie şi la 4,4662 lei/euro pe 24 mai, ceea ce înseamnă o depreciere de circa 2,5% în doar două luni! Cea mai puternică depreciere a avut loc în doar câteva zile: dacă, pe 8 mai, BNR afişa un curs de 4,4032 lei/euro, în doar 12 zile de tranzacţionare cursul a ajuns la 4,4662 lei/euro, adică o depreciere de aproape 1,5%. Influenţele asupra economiei sunt mari; şi mai mari sunt, însă, influenţele în buzunarele românilor, în special ale celor care au împrumuturi în euro. Aceştia vor trebui să plătească mai mult la bănci!
“Ziua de 23 mai a fost agitată pe toate pieţele lumii. Comentariile fostului prim-ministru grec Lucas Papademos, făcute pentru Wall Street Journal şi pentru CNBC – care opina că „în cazul ieşirii Greciei din Zona Euro consecinţele pentru euro-sistemul financiar şi pentru economia reală vor fi profunde, iar costurile asociate vor fi de anvergură; şi că vor fi afectate, de asemenea, economiile din afara Zonei Euro”, au făcut noi valuri. Şocul s-a resimţit instantaneu. Euro s-a depreciat faţă de dolar. În regiunea noastră, leul a sărit peste pragul de 4,45, iar zlotul, forintul şi coroana s-au depreciat şi mai mult. E încă o dovadă că riscurile externe sunt dintre cele mai mari şi că o declaraţie, chiar şi în condiţiile în care fostul prim-ministru grec a introdus mulţi de dacă, subliniind că, totuşi, scenariul divorţului Greciei de euro „este puţin probabil să se materializeze”, undele şocului produs s-au derulat repede şi pe spaţii largi”, se arată într-o declaraţie de presă a lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
“Banca Naţională a României, care monitorizează cu mare atenţie evenimentele, foloseşte instrumentarul adecvat pentru ca şocurile provocate să aibă durată scurtă şi intensitate minimă. Dovadă că miercuri, 23 mai, faţă de ziua precedentă, moneda noastră s-a depreciat mai încet decât monedele din regiune, iar, faţă de 8 mai, deprecierea leului a fost tot minimă – cu numai 1,26%, în timp ce zlotul polonez s-a depreciat cu 3,87%, forintul unguresc cu 5,16% şi coroana cehă cu 1,85%. Leul manifestă, în continuare, rezistenţa cea mai solidă în faţă şocurilor externe”, a mai spus Vasilescu.
De remarcat, pe 24 mai, leul a mai “doborât” un prag: de 4,46.
Exportatorii sunt nemulţumiţi de această situaţie, pentru că nu există o anumită stabilitate a cursului valutar, chiar dacă, pentru exportatori, creşterea monedei euro ar putea însemna venituri mai bune, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi co-preşedintele Consiliului de Export al României, transmite Agerpres.
“Asistăm la salturi care introduc un semn de întrebare în rândul firmelor româneşti exportatoare, care au tentaţia de a încheia contracte în acest moment, însă nu pot previziona ce se va întâmpla peste 2-3 luni, la livrarea mărfurilor. Nu ne bucură ce se întâmplă, dar am încredere că Banca Centrală va readuce cursul pe un palier stabil. Acest palier ar trebui să rămână, ca şi în perioada crizei, la 4,1-4,3 lei/euro, curs care ne-a demonstrat că putem să fim cei mai buni în Europa din punct de vedere al creşterii exporturilor”, a spus Mihai Ionescu.
De altfel, exporturile româneşti au crescut, în luna aprilie 2012, cu 16,3% în spaţiul extracomunitar, iar tendinţa s-a menţinut şi în prima decadă a lunii mai.
“Cele mai vulnerabile sunt, în prezent, IMM-urile, pentru care aceste speculaţii în ambele sensuri, în creştere sau descreştere a cursului de schimb, pot fi fatale. Consider că această situaţie, de instabilitate a cursului, se va termina în curând, ea fiind generată de faptul că Adunările Generale ale unor firme străine au autorizat ieşiri importante de numerar din România, după prezentarea bilanţurilor pe anul 2011”, a mai precizat Mihai Ionescu.
Influenţe în economie
Prin declaraţia sa, Adrian Vasilescu, practic, a recunoscut intervenţia BNR pe piaţa valutară.
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată (adică BNR poate, oricând consideră, să intervină şi să păstreze cursul la un anumit nivel), “acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia”, arată banca centrală. Din august 2005, strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei. Cum, în România, o mulţime de servicii, în special, au tarifele exprimate în euro (chiriile, facturile la telefon etc), o depreciere a leului va duce la creşterea preţurilor acestora şi se va reflecta, evident, în inflaţie!
În plus, deprecierea “se vede” şi în preţul mărfurilor importate. De exemplu, chiar dacă preţul internaţional al petrolului a scăzut, companiile petroliere din ţară vor majora preţul carburanţilor, pentru că vor trebui să dea mai mulţi lei pe ţiţei! Pare că BNR acţionează împotriva BNR, având în vedere că leul se tot depreciază, iar ţintirea inflaţiei pare să nu mai fie obiectivul băncii centrale. Puţin adevărat, mai ales că, în aprilie, creşterea medie a preţurilor a fost de 1,8%, mult sub ţinta BNR, de 3%, plus/minus un punct procentual. Ceea ce înseamnă că, până la un maxim 4% inflaţie în 2012, BNR are mult spaţiu de manevră!
De aceea, cel mai probabil este că BNR ajută creşterea economică. Pe de o parte, mărfurile importate vor fi din ce în ce mai puţine (crescând cursul, creşte preţul în lei al acestora, iar românii nu vor mai avea acelaşi apetit în a cumpăra mărfuri produse în altă parte; evident, cu excepţia acelora care sunt absolut necesare şi de care nu se pot lipsi, cum sunt mâncarea sau carburanţii).
Pe de altă parte, deşi Mihai Ionescu se plânge, un curs mai mare al leului face mai atractive la export mărfurile româneşti. Chiar şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, recunoştea că dinamica exporturilor a mai încetinit.
Noul Guvern al României şi-a propus să readucă salariile bugetarilor la nivelurile anterioare “tăierilor”, în două etape, ultima urmând să aibe loc în decembrie, dacă vor fi bani. Evident că, pentru aceasta, are nevoie de bani, mai ales ca 2012 este an electoral! Ca să strângă fonduri suficiente, Guvernul are nevoie de creştere economică, prognozată în acest an să ajungă la 1,5 – 2%. Aceasta nu se poate realiza decât prin creşterea consumului, a investiţiilor sau a exporturilor. Chiar dacă, în prima etapă, în luna iunie, vor creşte salariile cu 8%, analizele arată că românii nu se vor înghesui să-i cheltuiască, ci, mai degrabă, îi vor economisi, ceea ce înseamnă că nu va creşte consumul. În plus, din cauza creşterii preţurilor produselor de import din cauza deprecierii leului, cel mai probabil consumul populaţiei chiar va scădea. Consumul guvernamental ar putea înregistra o uşoară creştere.
În ceea ce priveşte investiţiile, având în vedere criza din Uniunea Europeană, este puţin probabil ca investitorii străini “să năvălească” în România! Reamintim, investiţiile străine au scăzut, în primul trimestru al anului, de circa 4 ori faţă de primul trimestru din 2008 (de la 1,7 miliarde euro, la 0,44 miliarde euro). Şi nu sunt deloc semne că situaţia s-ar îmbunătăţi!
Astfel, singura pârghie de creştere economică o reprezintă exporturile! O devalorizare a leului faţă de euro (piaţa europeană fiind principala destinaţie a mărfurilor româneşti) ar face produsele româneşti mai atractive la export. Aceasta pare să fie cea mai simplă explicaţie a faptului că BNR nu intervine să ducă înapoi cursul, spre 4,3 lei/euro.
„Cursul de schimb pare deocamdată o reacţie (…), dar şi aici nu ne dăm seama dacă nu cumva, după o perioadă de trei ani, fundamentele duc la o anumită mişcare a acestei zone. Avem trei ani în care diferenţialul de inflaţie a fost în defavoarea noastră. În patru luni avem două schimbări de Guvern, o lună de manifestaţii şi proteste sociale, o iarnă destul de grea. Să nu trecem cu vederea nici aceste lucruri, pe care nu aveam cum să le prevedem în toamna anului trecut. S-ar putea să fie mişcări generate de o combinaţie de factori”, a declarat, la începutul lunii mai, Mugur Isărescu, când cursul “sărise” de 4,4 lei/euro. Această ultimă declaraţie pare să sugereze chiar că banca centrală ar putea fi confortabilă cu noul nivel al cotaţiilor.
