Eugen DIJMĂRESCU
România este campioană europeană la volumul active bancare imobilizate în creditul guvernamental, a declarat Eugen Dijmărescu, coordonator Grup de lucru, Biroul economie financiară-economie reală, Banca Naţională a României (BNR).
„Un lucru care ne frapează este cel vizând sectorul guvernamental. Aici, să ştiţi, lucrurile aproape că deranjează. Dacă vă uitaţi bine la acest grafic, care este o comparaţie pe date europene, ale organismelor de supraveghere europene, România este campioană la suma, volumul de active bancare imobilizate în creditul guvernamental. O teorie simplă ne-ar spune: domnule, dacă aşa stau lucrurile, înseamnă că echivalentul acestei sume este indisponibil pentru creditarea companiilor şi a populaţiei. Este o realitate. Nu este o realitate de azi. Nu este o realitate de ieri. Acest grafic exprimă media ultimilor 3 ani Şi, dacă ne uităm înapoi, s-ar putea să constatăm că nu există prea mari diferenţe”, a spus Eugen Dijmărescu la seminarul cu tema „Obiectiv: Creşterea intermedierii financiare”.
El a afirmat că problema este ca acest volum de active să dea nişte rezultate în economia reală, care să schimbe situaţia astfel încât accesul la creditul comercial să divină mult mai „rewarding”.
Eugen Dijmărescu a explicat că ponderea creditării neguvernamentale în Produsul Intern Brut în România este scăzută din mai multe motive şi a menţionat că există asemănări cu ţările învecinate, chiar şi cu cele care au un nivel de dezvoltare relativ mai ridicat decât al României.
Potrivit datelor prezentate de Dijmărescu, finanţarea neguvernamentală a scăzut în România de la 40% din PIB în 2010, la 26% în 2020. În cazul Ungariei scăderea a fost de 40%, iar în cel al Bulgariei de 20%.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în mai 2021 cu 0,9% faţă de aprilie 2021 (0,4% în termeni reali), până la nivelul de 296,269 miliarde de lei, conform datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României. Creditul guvernamental a crescut în mai cu 1,7% faţă de luna precedentă, până la 160,879 miliarde de lei. În raport cu aceeaşi lună din 2020, acesta a crescut cu 18,1% (13,9% în termeni reali).
BNR nu vrea o stimulare a creditării spre zona exuberanţei
Banca Cdentrală nu doreşte o stimulare a creditării spre zona exuberanţei raţionale, o creştere rapidă a creditării care să se termine în explozia creditelor neperformante, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Am organizat pentru astăzi un seminar-dezbatere pe o temă care de mult timp ne preocupă pe toţi: cum să creştem sănătos intermedierea financiară, respectiv să avem o creştere a creditului neguvernamental cu o rată superioară creşterii economice. În alţi termeni, să crească ponderea creditului neguvernamental în Produsul Intern Brut. Deşi nu este în titlul seminarului, am ales să folosesc intenţionat sintagma creştere sănătoasă, pentru a preciza de la început că nu dorim orice creştere a creditului. Nu propunem o stimulare a creditării spre zona, să-i spunem, exuberanţei raţionale, ca să folosesc cuvintele lui Alan Greenspan, exuberanţă sau creştere rapidă a creditării care să se termine în explozia creditelor neperformante, apoi sau concomitent în acuze vehemente adresate băncilor pentru un aşa numit comportament înşelător sau să se termine în pierderea încrederii între bancă şi client şi apoi mulţi, mulţi paşi înapoi în ceea ce priveşte intermedierea”, a spus Mugur Isărescu, transmite Agerpres.
Şeful BNR a menţionat că a trăit de două ori acest „coşmar” şi nu doreşte să îl repete. Guvernatorul BNR a menţionat că acest fenomen s-a întâmplat în anii ’90, dar şi în anii 2000, în urma creditării în valută.
„Nu apăsăm pe o pedală a accelerării creditării cu orice risc. Nu ne dorim acest lucru şi nu acesta este scopul seminarului de astăzi. Pentru a găsi răspunsuri adecvate la această provocare – cum să creştem sănătos intermedierea financiară – apelăm mai întâi la dialog între părţile interesate, între bănci şi clienţi, între autorităţi şi clienţi, între instituţii şi media, între diferite părţi care se exprimă şi spun că reprezintă opinia publică. Deocamdată nu prezentăm astăzi concluzii. nu avem aşa ceva, ci vă prezentăm perspective, idei, probleme, soluţii posibile, în dezbatere, în vederea elaborării în lunile următoare a unui raport care abordează această problemă extrem de importantă”, a afirmat Isărescu.
Potrivit oficialului Băncii Centrale, raportul aflat într-o primă formă este deja elaborat, dar nu poate fi prezentat.
Mugur Isărescu a adăugat că la BNR a fost format un grup de lucru încă de anul trecut şi este condus de fostul viceguvernator al BNR Eugen Dijmărescu. Acest grup de lucru încearcă „de ceva vreme să pună cap la cap” o serie de propuneri din diferite domenii: educaţional, legislativ, administrativ, tehnologic. Propunerile ar urma să permită să se răspundă concret la chestiunea plafonării intermedierii financiare din ultimii ani, a precizat guvernatorul.
