Industria telecom a contribuit, în 2011, la bugetul României, cu suma de şapte miliarde de lei, iar cifra de afaceri a reprezentat echivalentul a 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, potrivit datelor unui studiu KPMG România, prezentate într-o conferinţă de specialitate de către Mihai Rada, directorul companiei pentru tehnologie, media şi telecomunicaţii. Asociaţia Operatorilor Mobili din România a organizat conferinţa cu tema “Spectrul şi evoluţia comunicaţiilor mobile”.
Reprezentantul KPMG România a menţionat că, din totalul raportat, 374 milioane lei au fost reprezentate de sumele plătite de către operatori mobili pentru salarii, bonusuri, în contul celor 6.700 de joburi directe create, transmite Agerpres.
În relaţia cu alte industrii, operatorii telecom prezenţi în România au alocat 4,2 miliarde de lei pentru investiţii în infrastructură, în reţele, achiziţia de echipamente sau de servicii de piaţă.
Cât priveşte contribuţia industriei de profil la bugetul de stat prin plata taxelor, impozitelor, taxelor de spectru, suma s-a ridicat, anul trecut, la 2,1 miliarde lei, în creştere cu 22% faţă de datele din 2007.
“Impactul indirect nu l-am apreciat în acest studiu. Analiza este în curs de finalizare. Studiul se bazează pe ceea ce s-a întâmplat pe piaţa telecom din România în ultimii 15 ani. Avem în prezent cinci operatori mari prezenţi pe piaţa telecom din România. Există organisme de reglementare, ca MCSI şi ANCOM, precum şi instituţii care au legătură directă sau indirectă cu operatorii telecom. La nivelul Europei Centrale şi de Est, România are cei mai mulţi operatori mobili. Avem a doua cea mai mică concentrare a operatorilor pe piaţă. În acest sens, România este cea mai competitivă piaţă din Europa”, a afirmat Mihai Rada.
Încă un operator
Totuşi, Valentin Mircea, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, a afirmat că este nevoie de un nou operator telecom pe piaţa din România, care ar fi în măsură să pună presiune pe cei prezenţi deja.
“Un alt aspect care ne-ar interesa este că am dori să existe un nou intrat pe piaţă. Evident, acesta ar avea dificultăţi majore în a se afirma, dar ar fi în măsură să pună mai multă presiune pe cei prezenţi. Nu ar fi bine să fie un joc doar între cei prezenţi. Trebuie făcut orice pentru a stimula intrarea pe piaţa din România a unui nou operator. Există încă multe grupuri mondiale telecom care nu au intrat în România. O soluţie în acest sens ar fi să existe blocul de frecvenţe alocate noilor intraţi”, a explicat Valentin Mircea în cadrul conferinţei.
Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte licitaţiile pe care ANCOM urmează să le organizeze în acest an pentru alocarea de noi frecvenţe operatorilor mobili din România, se poate urma modelul olandez, tocmai pentru a stimula intrarea în România a noi grupuri telecom. “Licitaţia ascendentă, care înseamnă cine oferă cel mai mare preţ, anunţată de către domnul Marinescu (n.r. – preşedintele ANCOM) pentru acordarea frecvenţelor de spectru radio, poate fi înlocuită cu licitaţia descendentă de tip olandez, pentru a facilita intrarea pe piaţă a noi grupuri telecom. Nu trebuie ca cineva să piardă, dar nici nu trebuie să câştige cineva în dauna consumatorului”, a menţionat vicepreşedintele Consiliului Concurenţei.
Potrivit acestuia, la ora actuală, deşi se vorbeşte despre existenţa în România a cinci operatori telecom, pe plan local nu ar exista decât “trei operatori şi jumătate”.
“Pe piaţa din România avem de fapt 3 operatori şi jumătate, nu cinci sau şase. Să nu uităm că Romtelecom, Comsote şi Telemobil au o legătură. Cât priveşte RCS-RDS, nici până azi nu am înţeles exact metoda de prezenţă pe piaţa telecom. Operatorii trebuie să inoveze mai mult. La ora actuală, aceştia sunt cărăuşi de servicii de voce decât de conţinut”, a spus Valentin Mircea.
Întâlniri pentru atragerea operatorilor
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cătălin Marinescu, a admis că a avut o serie de întâlniri cu operatori noi de telefonie mobilă, dar nu pentru atragerea acestora pe piaţa din România, ci numai pentru a-i informa în legătură cu intenţia de organizare a licitaţiilor pentru frecvenţe din acest an.
“Am avut câteva întâlniri cu alţi operatori telecom noi. Acestea nu au avut ca scop atragerea lor în piaţă, ci doar le-am prezentat faptul că va exista o licitaţie de frecvenţe în acest an. Aş prefera să nu spun care sunt operatorii. Cred că numele nu sunt relevante, în condiţiile în care a fost vorba doar de nişte întâlniri informale”, a declarat Marinescu.
Şeful ANCOM a punctat, de asemenea, că nu există operator telecom în România care să spună că statul nu l-a ajutat să-şi recupereze investiţiile realizate în ultimii 15 ani pe plan local.
“Asigur operatorii din România că ANCOM apreciază contribuţia acestora la economia naţională. Nu cred că vreunul dintre operatorii din România pot spune că statul nu l-a ajutat să-şi recupereze investiţiile din ultimii 15 ani”, a spus Cătălin Marinescu.
Această precizare a venit în urma afirmaţiei lui Stefanos Theocharopoulos, director general executiv Cosmote România şi Romtelecom, care a arătat că, anul trecut, investiţia străină a scăzut la 1,9 miliarde euro în România, cel mai jos nivel înregistrat din ultimii nouă ani. “Sperăm ca statul român să sprijine afacerile noastre, pentru că noi suntem susţinători ai economiei şi reprezentăm o carte de vizită pentru potenţiali investitori străini viitori”, a subliniat oficialul Cosmote România.
Licitaţie la spectru
Pe de altă parte, ANCOM va organiza, în 2012, în premieră, o licitaţie publică pentru acordarea licenţelor de spectru radio în patru benzi de frecvenţă, ce vor fi utilizate pentru servicii de telecomunicaţii până în anul 2029. “ANCOM va publica spre consultare publică internaţională documentele licitaţiei pentru acordarea licenţelor de spectru radio pentru comunicaţii mobile pe care o va organiza anul acesta. Anul 2012 se constituie într-o oportunitate istorică pentru accesul la spectrul radio în România pe termen lung. În primul rând, pentru anul acesta, expiră o parte dintre licenţele GSM pentru benzile de 900 şi 1.800 MHz şi, în al doilea rând, că o parte din spectrul care este fezabil pentru comunicaţiile mobile şi este administrat de Ministerul Apărării Naţionale va fi eliberat în cursul anilor care urmează. ANCOM va scoate, deci, la licitaţie toate frecvenţele radio din benzile de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz, care vor fi folosite pentru servicii de telecomunicaţii mobile până în anul 2029. Este cea mai mare cantitate de spectru care se alocă în ţara noastră printr-o singură procedură. Procedura de licitaţie permite stabilirea în mod transparent şi nediscriminatoriu a condiţiilor în care întâlnirea cererii cu oferta de spectru se realizează la niveluri stabilite de forţele pieţei”, a explicat Marinescu.
Investiţii mobile
Patru dintre cele cinci companii operatoare telecom care îşi derulează afacerile în România au investit, până în prezent, peste 7 miliarde de euro şi au oferit locuri de muncă directe pentru circa 16.500 de persoane, potrivit datelor prezentate de către şefii Vodafone, Orange, Romtelecom şi Cosmote.
“Împreună cu Romtelecom, avem circa 10.000 de angajaţi în România, iar grupul nostru a investit până acum circa 3 miliarde de euro în această piaţă. Credem că vom avea şi profit. Telefonia mobilă în România, chiar şi cu aceste mici profituri, se va dezvolta doar într-un mediu stabil. Pentru a ne recupera investiţiile, stabilitatea mediului economic este necesară pentru a ne putea susţine afacerile. Noi ar trebui să putem oferi durabilitate, sustenabilitate. Telefonia mobilă şi, mai ales grupul nostru, încă investeşte în infrastructură”, a spus Stefanos Theocharopoulos, şeful Cosmote şi Romtelecom.
La rândul său, directorul executiv al Orange România, Jean Francois Fallacher, a precizat că investiţia companiei pe care o reprezintă se ridică pe plan local la peste 2 miliarde de euro.
“Compania a investit, până acum, peste 2 miliarde euro în România. Avem peste 2.500 de angajaţi, iar dintre aceştia circa 300 din Bucureşti, Cluj şi Timişoara lucrează şi pentru alte sucursale din afară, din Spania sau Elveţia. Oamenii care lucrează indirect pentru Orange a ajuns la 6.000 la nivel naţional. Anul trecut, am investit un milion de euro în formarea angajaţilor noştri”, potrivit lui Fallacher.
Inaki Berroeta, CEO al Vodafone România, a menţionat că numărul angajaţilor pe care compania îi are pe plan local a ajuns la 4.000, în timp ce investiţiile realizate au depăşit suma 2,7 miliarde de euro.
“Am investit în România 2,7 miliarde euro până în prezent. De asemenea, avem circa 4.000 de angajaţi cu ajutorul cărora deservim şi alte companii. Până la acest moment, avem semnate contracte cu alţi 1.000 de furnizori“, a arătat Berroeta.
