Banca Centrală Europenă (BCE) se aşteaptă ca zona euro să sufere o recesiune profundă anul acesta, din cauza impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19), pierderile urmând să fie recuperate doar parţial în 2021, transmit DPA şi Reuters, preluate de Agerpres. Cu toată criza, Finlanda respinge crearea fondului european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, cel puțin în forma propusă de Comisia Europeană. În schimb, România mizează pe pachetul european de redresare. Altminteri spus, în Europa “unul e hăis, iar altul – cea“!
În ceea ce preşedintele BCE, Christine Lagarde, a descris ca fiind scenariul de referinţă, PIB-ul zonei euro ar urma să se contracte cu 8,7% în 2020 şi apoi să urce cu 5,2% în 2021 şi cu 3,3% în 2022, avertizând că riscurile ar putea compromite aceste estimări. Anterior, BCE previzionase un avans de 0,8% anul acesta. Nivelul declinului şi al redresării va depinde „de durata şi de eficacitatea măsurilor de izolare, de succesul politicilor menite să atenueze impactul asupra veniturilor şi şomajului şi de gradul în care vor fi afectate cererea şi lanţul de furnizare”, a explicat Lagarde.
De asemenea, BCE a revizuit prognoza de inflaţie în zona euro. În mai, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 0,1%, de la 0,3% luna precedentă, arată estimarea publicată de Oficiul European de Statistică (Eurostat), după ce pandemia de coronavirus (COVID-19) aproape a oprit activitatea economică, iar preţul petrolului a scăzut semnificativ. Conform acestor cifre, inflaţia din zona euro este mult sub obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) pe termen mediu, respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%. În prognoza publicată joi, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 0,3% anul acesta, faţă de previziunea precedentă, de 1,1%, urmând să ajungă la 0,8% în 2021 şi la 1,3% în 2022.
Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate pe data de 6 mai de Comisia Europeană (CE), zona euro ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,3%.
Banca Centrală Europenă (BCE) a aprobat joi extinderea măsurilor pentru susţinerea economiei, care se confruntă cu cea mai severă recesiune de la Al Doilea Război Mondial, din cauza impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19). La doar câteva luni de la anunţarea programului PEPP destinat să limiteze efectele pandemiei, şi care, iniţial, a fost alimentat cu 750 de miliarde de euro pentru răscumpărarea de obligaţiuni publice şi private, BCE l-a suplimentat joi cu alte 600 de miliarde de euro, la 1.350 miliarde de euro. De asemenea, instituţia cu sediul la Frankfurt a anunţat că măsurile de urgenţă ale BCE vor fi prelungite până la 30 iunie 2021, cu şase luni mai mult decât era planificat iniţial.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la Banca Centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,50%.
Finlanda respinge planul european de relansare în forma propusă de Comisia Europeană
Pe de altă parte, Guvernul finlandez a anunţat, tot joi, că va respinge crearea fondului european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro în forma propusă de Comisia Europeană, formulând o serie de condiţii în care ar putea accepta un asemenea program.
Executivul de la Helsinki a explicat că este deschis la negocieri, dar doreşte ca procentul subvenţiilor să fie redus în favoarea unei creşteri a împrumuturilor. Rezervele exprimate de Finlanda consolidează astfel opoziţia faţă de planul Comisiei exprimată de Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia, care de asemenea cer să fie privilegiate mai degrabă împrumuturile în faţa subvenţiilor.
În plus, Finlanda solicită diminuarea volumului pachetului financiar, durata programului să fie scurtată faţă de cei patru ani propuşi şi termenul de scadenţă al împrumuturilor de asemenea să fie scurtat, în propunerea Comisiei acesta fiind de 30 ani.
Planul propus de Executivul comunitar în vederea relansării economiei UE (pentru care Comisia Europeană prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%) include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemia COVID-19.
Bruxellesul a atenţionat că accesarea fondurilor prevăzute în acest plan pe termen lung va fi condiţionată de reforme economice în acord cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeană sumele atrase de pe pieţele financiare, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro.
Forma finală a planului va fi stabilită în urma negocierilor dintre statele membre, ai căror lideri vor dezbate acest subiect prin teleconferinţă la summitul din 18-19 iunie.
România depinde de banii Bruxellesului
Situaţia economică viitoare din România va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora, iar pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor noastre de relansare, consideră guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu.
„Situaţia economică viitoare va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm şi să actualizăm evaluările noastre cu privire la starea economiei şi a situaţiei privind sănătatea publică şi vom canaliza măsurile în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă. Deoarece colaborarea cu Guvernul este importantă, vom continua să conlucrăm pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor noastre de relansare”, a declarat Mugur Isărescu, într-o Alocuţiune în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Marii Negre, Balcani şi Asia Centrală.
El a menţionat că Banca Națională a României (BNR) este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine, reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei.
„Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită ‘normală’ de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continua schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a afirmat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că, anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, economia României a înregistrat o evoluţie relativ bună, cu o creştere medie anuală de 4,1% în anul precedent, consemnându-se o uşoară decelerare în trimestrul III. La începutul anului curent, perspectivele privind evoluţia economiei româneşti pentru perioada următoare indicau continuarea acestui trend pozitiv.
„Într-adevăr, cele mai recente date statistice relevă o creştere economică de 2,7% pentru primele trei luni ale anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând cea mai mare creştere dintre ţările UE. Cu toate acestea, aş dori să subliniez că, pe parcursul ultimilor patru ani, această creştere economică a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE. În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât a ratei dobânzii de politică monetară, respectiv la 2,5%, cât şi a ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%)”, a spus Mugur Isărescu.
El a subliniat că impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior.
„De asemenea, este important de menţionat că şomajul în creştere şi măsurile adoptate de autorităţi cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum şomajul tehnic, repatrierea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea condiţiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creşterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare”, a afirmat Mugur Isărescu.
De asemenea, el a prezentat câteva dintre măsurile adoptate de BNR ca răspuns la criză. „Începând cu data de 16 martie 2020, Preşedintele României a declarat starea de urgenţă, iniţial cu durată de o lună, aceasta fiind ulterior extinsă pentru încă o lună. Prioritare în acest context au fost protejarea sănătăţii publice şi asigurarea de bunuri şi servicii esenţiale. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale. În acest sens, şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri pentru susţinerea economiei româneşti. În acelaşi timp, dat fiind caracterul excepţional al stării pandemice, BNR a colaborat cu Guvernul României pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse şi cele fiscale”, a declarat Mugur Isărescu.
Potrivit oficialului BNR, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale. „Am menţinut regimul de flotare controlată, dar, având în vedere contextul actual, am decis furnizarea de lichiditate, în special pe bază bilaterală cu scopul de a preveni volatilitatea excesivă a cursului nominal (ceea ce este dificil de explicat publicului larg) şi de a preveni o depreciere majoră ne-necesară a monedei naţionale. De asemenea, spre deosebire de evoluţiile altor ţări din regiune, nu am întreprins reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, reducerea ratei dobânzii de politică monetară în cadrul şedinţei Consiliul de Administraţie al BNR din data de 20 martie a fost de la 2,5% pe an la 2% pe an, împreună cu îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą0,5 puncte procentuale de la ą1 punct procentual. În plus, săptămâna trecută, vineri, rata dobânzii de politică monetară a fost din nou redusă, până la nivelul de 1,75%. Aceste măsuri par să-şi fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanţare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum şi a costului finanţării cheltuielilor bugetare”, a mai spus Mugur Isărescu.
El a menţionat că, pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menţinut relativ stabil, în timp ce inflaţia anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5%.
„Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanţă, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă”, a explicat Mugur Isărescu.
Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, alături de măsurile de politică monetară întreprinse, Consiliul de Administraţie al BNR a adoptat şi măsuri ce vin în sprijinul debitorilor, persoane fizice şi juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerinţe ale instituţiilor de credit. De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluţia bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informaţii sau a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020. Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor.
