Virgil POPESCU
Practica actuală a furnizorilor de gaze naturale de a trimite clienţilor oferte de contracte pentru perioada de după liberalizarea pieţei la un preţ similar cu cel din contractele anterioare este o golănie, în condiţiile în care preţul de achiziţie al gazelor de către furnizori va fi mult mai mic după liberalizare, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, la B1 TV. Reamintim, în prezent, furnizorii cumpără gazele naturale de la producători, potrivit OUG 118/2018, la un preț de 68 lei/MWh și îl vând consumatorilor (în principal casnici) la circa 95 lei/MWh. Pe de altă parte, la cea mai apropiată bursă de România, cea de la Baumgarten (lână Viena, Austria), prețul gazelor a ajuns la aproximativ 27 lei/MWh, iar pentru iarnă (când consumurile sunt mult mai mari și, în consecință, cresc și prețurile), gazele se tranzacționează la circa 58 lei/MWh. De la 1 iulie 2020, se re-liberalizează piața internă a gazelor naturale. Cei mai mari furnizori interni de gaze naturale sunt Engie și E.On.
„Ceea ce fac furnizorii în momentul de faţă – să trimită oferte (n.r. – pentru perioada de după 1 iulie 2020, când se liberalizează piaţa gazelor naturale) ‘semnaţi cu noi’, că vă ţinem preţul constant, eventual vi-l mai scădem cu un 1-2-3 lei, iar mi se pare o golănie, ca să-i spun tot aşa, pentru că nu poţi să vii în acest program de Gas Programme Release în care tu (n.r. – furnizorii de gaze) nu cumperi gazul la 25 (de lei/MWh, n.r.), dar îl cumperi la 28, la 30 de lei, deci cu mult sub preţul cu care îl cumpărai, şi tu menţii preţul către clientul casnic sau către clientul industrial care îţi este captiv la acelaşi preţ. Ori acest lucru nu se poate întâmpla, acest lucru nu va rămâne aşa, o să am o întâlnire cu furnizorii să le explic că reducerea sau cel puţin parte din reducerea preţului la achiziţie să se regăsească în preţul consumatorului”, a afirmat Virgil Popescu.
Ministrul Energiei a susţinut că, în ultimă instanţă, Guvernul poate interveni pentru limitarea adaosurilor comerciale practicate de furnizorii de gaze naturale, pe baza Legii Concurenţei.
„Dacă nu, am discutat cu Consiliul Concurenţei şi avem modalitate de intervenţie, pe Legea Concurenţei. Nu-i vom lăsa ca profitul pe care l-ar putea obţine din diminuarea preţului la gaze, tot pe seama producătorilor, pentru că tot producătorii vor fi cei fraieriţi, de data asta preţul este jos şi n-ai ce să-i faci… Ne vom asigura că acea diferenţă se va regăsi în jos în factură. Avem instrumente pe Legea Concurenţei. Noi am discutat deja cu Consiliul Concurenţei; el urmăreşte foarte bine comportamentul în piaţă al jucătorilor furnizori de gaze şi vom lua măsuri: vom interveni în Guvern, prin Ordonanţă de urgenţă, şi le vom limita adaosurile, dacă vor distorsiona piaţa şi nu vor înţelege că nu poţi să exploatezi acest moment pe seama producătorilor şi a consumatorilor. (…) Nu vreau speculaţii pe piaţă şi mă voi uita ca să nu existe speculaţii pe piaţă. Vă spun foarte ferm că vom interveni dacă vom vedea comportament neconcurenţial al furnizorilor”, a adăugat Virgil Popescu.
Ministrul Energiei a subliniat că în prezent preţul gazelor naturale în hub-ul de la Baumgarten este foarte mic, de aproximativ 25 de lei per megawat.
„Ordonanţa 114 a fost o golănie făcută pe faţă la acea vreme de Dragnea şi de PSD şi de Vâlcov, iar noi în momentul în care am preluat guvernarea, pe 4 noiembrie 2019, este primul lucru pe care ne-am asumat că-l abrogăm, şi l-am abrogat. Am negociat cu Comisia Europeană, pentru că acea Ordonanţă 114 ne-a adus şi un infringement, şi am promis – şi ne ţinem de cuvânt – liberalizarea preţului la gaze naturale începând cu data de 1 iulie, şi a energiei electrice la 1 ianuarie 2021. Neştiind vreodată că vom ajunge în această situaţie a pandemiei, care ne-a afectat pe toţi, inclusiv industria de petrol şi gaze; putem spune că data de 1 iulie este o dată extraordinar de bună pentru a liberaliza preţul la gaze naturale – preţul pe pieţele europene fiind foarte mic. Practic, acum, astăzi, preţul la gaze naturale de la principalul hub de la Viena de la Baumgarten este undeva la 25 de lei pe megawat. La noi e mai mult decât dublu. Pandemia este o conjunctură de piaţă, care nu te gândeşti că ai putea s-o trăieşti de mai multe ori în viaţă”, a precizat Virgil Popescu.
Ministrul Energiei a susţinut că la iarnă preţul de pe facturile de gaze naturale ale populaţiei vor scădea.
„Mă aştept ca şi la energie electrică, chiar dacă tariful e reglementat, să avem o scădere (pe factură, n.r.), nu mare, ci mică, 1-2%, dar să văd o scădere a preţului la energie electrică. Și la gaze naturale mă aştept la o scădere a preţului. Vreau să regăsesc scăderea preţului de achiziţie în preţul consumatorului, pentru că distribuţia nu a crescut şi nu au de ce să-şi mărească profitul pe seama clienţilor casnici. (…) Mă aştept ca şi în perioada de iarnă preţul să fie mai mic şi mă aştept ca preţul mediu să fie mai mic, pentru că estimările noastre sunt că în România se va tranzacţiona gaz, chiar pentru perioada de iarnă, undeva în jurul cifrei de 50 de lei, poate 55 de lei maxim. Asta înseamnă că este sub preţul achiziţiei din momentul de faţă, asta înseamnă că oricum preţul trebuie să scadă pe factură, inclusiv iarna. Iar dacă luăm o medie iarnă-vară, va trebui să avem o scădere care să se simtă în buzunarul românilor şi vă spun sincer că vom urmări acest lucru. Dacă nu se va întâmpla acest lucru de bunăvoie, vom interveni pe Legea Concurenţei. Nu putem lăsa ca cineva să profite de pe urma acestei liberalizări, care până la urmă este o liberalizare făcută ca să scadă preţul cetăţeanului, clientului industrial, să câştige toată lumea”, a încheiat Virgil Popescu.
Salariile directorilor companiilor de stat depind de investiții
Ordonanţa prin care am exceptat de la vânzarea obligatorie pe bursa OPCOM a curentului electric produs în centralele noi a impulsionat investiţiile, consideră ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu.
„În Ordonanţa pe care am dat-o săptămâna trecută, prin care am exceptat de la vânzarea obligatorie pe bursa OPCOM a curentului electric produs în centralele noi, practic am dat un boom investiţiilor. Nu ştiţi cât de multe solicitări au început să vină la minister de la investitori din afară care doresc să investească în România. Până acum nu puteai să te finanţezi pe contracte de vânzare în avans a energiei electrice pe care urma să o produci în România. Modificând legislaţia, am dat un boost (impuls, n.r.) şi vom avea foarte multe investiţii private în România”, a mai spus Virgil Popescu la B1 TV.
Pe de altă parte, ministrul de resort a reafirmat că, în urmă cu câteva săptămâni, a solicitat o strategie clară de investiţii pentru fiecare companie din energie din portofoliul Ministerului Economiei, cu dată limită de aprobare în Adunările Generale ale Acţionarilor 15 iunie.
„Mi-au venit strategiile. Le-am mai spus un lucru: de exemplu, la Hidroelectrica – să nu vină cu proiecte de investiţii din anii ‘90, de pe vremea lui Ceauşescu, să le finalizeze, că acelea nu se iau în calcul. Vreau să leg indicatorii de performanţă ai managerilor de realizarea acestor investiţii. Hidroelectrica a venit cu un program de investiţii în jur de 25 de miliarde de lei. Cu ferme eoliene offshore în Marea Neagră. Deci am văzut că pot să gândească. Vin şi cu proiecte pe hidrogen. Vin şi cu centrale cu panouri solare pe baraje”, a precizat Virgil Popescu.
Potrivit ministrului de resort, şi Romgaz a venit cu un plan de investiţii de aproximativ 15 miliarde de lei care, probabil vineri, va fi aprobat în Consiliul de Administraţie şi care are şi componente de hidrogen şi de energie solară.
El a precizat, în context, că a sugerat companiilor să intre pe piaţa de furnizare şi a arătat că, până la sfârşitul anului, o să fie producători români care intră şi pe piaţa de furnizare.
„Le-am mai spus un lucru: cred că trebuie să intraţi pe piaţa de furnizare. Vă plângeţi la mine că ANRE vă dă un regulament prin care vă ia energia ieftină. De ce nu intraţi voi direct pe piaţa de furnizare ,să daţi voi mai ieftin curentul către cetăţeanul român. Şi atunci câştigaţi mai mult. Nu mai trebuie să daţi la furnizor cu preţ mic. Daţi cu preţ mai mare, dar suficient de mic pentru clientul casnic. (…) Până la sfârşitul anului o să vedem producători români care intră şi pe piaţa de furnizare. Pentru că nu e suficient să fii comod, să spui că îţi realizezi planul de producţie, că faci atâţia gigawaţi de energie electrică şi ai cui să le vinzi că ţi-i iau furnizorii care, pe altă parte, vând către populaţie sau către clienţii industriali. Nu. Intră pe piaţa de furnizare, esti brand, ai preţul în mână, poţi să vinzi foarte bine şi tu către piaţa de furnizare”, a precizat ministrul.
Producătorii vor putea încheia contracte bilaterale în afara pieţei centralizate, la preţuri negociate, cu respectarea regulilor de concurenţă, pentru energia electrică provenită de la noi capacităţi energetice de producţie, puse în funcţiune după data de 1 iunie 2020, după ce Guvernul a modificat, în 14 mai, Legea energiei electrice şi a gazelor naturale. „Astăzi am adoptat o Ordonanţă de Urgenţă foarte importantă, prin care am făcut o serie de modificări la Legea Energiei electrice şi a gazelor naturale pentru a permite ANRE să reglementeze pentru a doua perioadă a anului 2020, de la 1 iulie, pentru a respecta calendarul agreat cu Comisia Europeană de dereglementare a preţurilor la energie şi gaze naturale de la 1 ianuarie 2021. A doua parte a modificării are legătură şi cu programul de guvernare liberal, de a stimula investiţiile noi în producţia de energie electrică. Prin obligativitatea tuturor de a vinde prin piaţa centralizată (OPCOM) investitorii străini nu puteau să investească în România, cu contracte de vânzare anticipată. Am adoptat astăzi noi articole prin care permitem derogare pentru investiţiile noi, după data de 1 iulie 2020”, a declarat la momentul respectiv ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Modificarea legii offshore în Parlament
Modificarea legii offshore nu se poate face doar de către Guvern, ci are nevoie de consens politic, pentru că este un proiect major pentru România, a mai spus Virgil Popescu.
„Investiţiile din Marea Neagră, în momentul de faţă, sunt blocate şi vreau să le deblocăm, dar nu se poate face de pe o zi pe alta. Ca să deblocăm investiţiile în Marea Neagră este nevoie de două lucruri. Unul a fost abrogarea Ordonanţei 114, pe care l-am făcut, şi altul este cerut de către operatori, modificarea legii offshore. Iar modificarea legii offshore nu se poate face doar de către Guvern, pentru că ajunge în Parlament şi va fi măcelărită. Nu se poate face în Parlament dacă nu există un consens politic, pentru că atunci oricine pleacă n-o va finaliza niciodată. Cum s-a întâmplat cu legea offshore plecată de la un Guvern PSD, întoarsă într-o majoritate PSD şi schimbată complet. Nu vorbim de majoritate, vorbim de un consens politic, pentru că acesta este un proiect major pentru România, un proiect major de siguranţă energetică şi, mai mult, cred că este de siguranţă naţională şi trebuie avut consens politic. Când vorbesc de consens politic nu vorbesc de PNL, PSD – sau o parte din PSD. Vorbesc de tot spectrul politic din Parlament şi spectrul politic este foarte fărâmiţat în acest moment”, a spus Popescu la B1 TV.
El a subliniat că modificarea legii va putea fi făcută după alegerile parlamentare, de un Parlament care are legitimitate să facă acest lucru.
„Eu cred că acest lucru se poate face imediat după alegerile parlamentare, cu un Parlament care are o legitimitate să facă acest lucru şi eu sunt convins că se va face. Sunt convins că noi, liberalii, vom debloca aceste investiţii din Marea Neagră, care sunt mai mult decât necesare pentru România, nu numai prin faptul că vom scoate acest gaz din Marea Neagră şi vrem să-l consumăm cât mai mult în România, ci vrem să creştem şi petrochimia”, a subliniat ministrul Economiei.
La Cernavodă nu s-a avansat timp de 7 ani în proiectul cu chinezii
Colaborarea cu compania chineză pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a început în urmă cu şapte ani, iar în această perioadă nu s-a avansat, astfel că nu se putea merge mai departe, a mai spus ministrul Economiei, Virgil Popescu la B1TV.
„Avem un parteneriat strategic cu SUA, ţinem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE şi ai NATO. Lăsând la o parte acest lucru, cred că 7 ani de zile, de când a început această colaborare cu compania chineză, este suficient de mult timp ca să ne dăm seama că nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat. Neavansându-se, nu putem să mai stăm încă 7 ani de zile să vedem ce se întâmplă. Ca să poată merge mai departe acea investiţie, Consiliul Concurenţei trebuia să ne notifice să ne spună dacă este concentrare economică sau nu. Dar nu aveau ce să mai notifice şi ne-au atras atenţia. Au trecut 7 ani. Comisia Europeană a închis notificarea României tocmai pentru că nu s-a mai progresat. Şi atunci ce rost mai avea să mai stăm?”, a declarat Popescu.
El a atras atenţia că România nu se află într-o situaţia uşoară, în condiţiile în care în anul 2026 trebuie retubat reactorul 1 şi a reafirmat că România are resurse pentru a construi un reactor. Totodată, ministrul a arătat că este convins că se va găsi un partener.
Potrivit acestuia, construcţia unui reactor nuclear costă miliarde de euro. „Nu suntem într-o situaţia uşoară. În 2026 trebuie retubat reactorul 1. Dacă îl scoatem din uz şi nu punem nimic în loc o să fim într-o situaţie foarte grea. Nu mai puteam aştepta. Am luat această decizie de a solicita împuternicirea Consiliului de Administraţie să caute noi soluţii. Trebuie să facem aceste reactoare şi sunt convins că le vom face. Avem surse proprii să facem un reactor. Sunt convins că vom găsi partener şi în UE şi în SUA. Parteneri cu care să şi realizăm acest lucru. Când am spus NATO m-am gândit inclusiv la Canada, pentru că tehnologia CANDU este tehnologia deţinută de compania canadiană SNC. Nu putem avea decât tehnologie originală, pentru că EURATOM este un reglementator european care se uită foarte mult la siguranţă, iar noi ne-am bătut în interiorul Comisiei Europene şi în interiorul Parlamentului European să menţinem energia nucleară. Trebuie avută în vedere securitatea maximă a centralelor, iar tehnologia CANDU este o tehnologie foarte sigură”, a mai spus Virgil Popescu.
Reamintim, Nuclearelectrica (operatorul centralei atomice de la Cernavodă) a primit o solicitare din partea Ministerului Economiei de a completa ordinea zi a Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor din 12 iunie, printre solicitări fiind şi abrogarea strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori, conform unui comunicat remis marţi Bursei de Valori Bucureşti. De asemenea, Ministerul Economiei cere mandatarea Consiliului de Administraţie al SNN de a iniţia demersurile necesare pentru analiză şi cristalizarea opţiunilor strategice privind construcţia de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse nucleare.
Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat, după ani de negocieri, Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.
Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 9,0903% şi alţi acţionari – 8,4138%, după listarea la bursă a companiei.
Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.
