Economia României va înregistra o scădere semnificativă, de 6% în 2020, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an, potrivit Previziunilor Economice de Primăvară, publicate de Comisia Europeană (CE). Nici pentru restul Europei Bruxellesul nu are o viziune “mai roz”: se aşteaptă ca zona euro să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, iar întreaga Uniune Europeană – 7,4%.
Pentru 2021, CE estimează că economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%. Noile estimări ale Executivului european sunt mai pesimiste decât prognozele anterioare, din iarna anului trecut. Atunci CE şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României în 2020, de la 3,6% până la 3,8%, dar estimările erau anterioare pandemiei de coronavirus.
Potrivit Comisiei Europene, consumul privat, principalul motor care a stat la baza creşterii economice a României în ultimii ani, va fi serios afectat de măsurile de izolare. De asemenea, incertitudinea va afecta deciziile de investiţii ale companiilor. În schimb, exporturile ar urma să aibă o contribuţie pozitivă la creşterea economică în 2020, care va începe însă să se inverseze în 2021.
În ceea ce priveşte şomajul, Comisia Europeană se aşteaptă ca acesta să crească de la un minim istoric de 3,9% în 2019 până la 6,5% în 2020, pe măsură ce unele firme se vor închide din cauza crizei COVID-19, însă politicile autorităţilor vor limita numărul de locuri de muncă pierdute. Salariile nominale sunt preconizate să crească doar moderat în 2020 după mai mulţi ani de creşteri de două cifre. De asemenea, inflaţia este aşteptată să scadă la 2,5% în 2020, în principal ca urmare a scăderii semnificative a preţului petrolului. Inflaţia de bază va scădea şi ea dar va rămâne deasupra nivelului de 3% în 2020 şi 2021.
Dincolo, însă, de incertitudinile care afectează toate ţările, cu privire la evoluţia situaţiei sanitare, a creşterii mondiale şi a comerţului internaţional, „pentru România va fi important cum anume autorităţile vor echilibra nevoia de măsuri de sprijin cu îngrijorările privind traiectoria pe termen mediu a finanţelor publice, care datează dinaintea crizei COVID-19”, subliniază Comisia Europeană.
Potrivit Executivului comunitar, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 9,2% din PIB în 2020, de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018. „Trendul expansionist preexistent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, va fi întărit de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile de vârstă ar urma să crească considerabil”, avertizează Comisia.
Totodată, „deficitul guvernamental ar urma să continue să crească în 2021, până la aproximativ 11,4% din PIB, pe baza ipotezei că nu vor fi modificate politicile actuale, în pofida unei preconizate reveniri a veniturilor din taxe şi a eliminării cheltuielilor care au legătură cu pandemia. Acest lucru se datorează efectelor majorării pensiilor cu 40% în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare a pensiilor programată pentru septembrie 2021 şi a dublării alocaţiilor pentru copii”, susţine Bruxellesul.
În sfârşit, conform Previziunilor de primăvară ale Comisiei, raportul datorie-PIB va creşte în cazul României de la 35,2% în 2019 până la 46,2% în 2020 pentru ca în 2021 să ajungă la 54,7%.
Previziunile Comisiei Europene vin la o lună după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus. Dacă, în luna octombrie a anului trecut, FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.
Banca Mondială prognozează şi ea că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă anterior, urmând ca în 2021 să aibă loc o revenire până la 4,4%.
Nici restul Europei n-o duce mai bine
Comisia Europeană se aşteaptă ca zona euro să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, urmând ca, în 2021, să cunoască o creştere de 6,3%, în timp ce economia Uniunii Europene (UE) va scădea cu 7,4% în 2020, dar va creşte cu aproximativ 6% în 2021, conform potrivit tot Previziunilor Economice de Primăvară.
Executivul comunitar subliniază că previziunile sale în materie de creştere pentru UE şi zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale faţă de previziunile economice din toamna anului 2019.
Comisia subliniază că şocul resimţit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producţiei în 2020, cât şi capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o ţară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluţia pandemiei în ţara respectivă, ci şi de structura economiei şi de capacitatea de reacţie prin politici des stabilizare.
„În această etapă, nu putem decât să măsurăm cu aproximaţie amploarea şi gravitatea şocului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecinţele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondială decât cele ale crizei financiare, însă amploarea impactului va depinde de evoluţia pandemiei, de capacitatea noastră de a relansa activitatea economică în condiţii de siguranţă şi de a ne reveni ulterior. Asistăm la un şoc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate şi se preconizează că toate vor cunoaşte o recesiune în acest an”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
La rândul său, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a susţinut că Europa se confruntă cu un şoc economic fără precedent de la Marea Depresiune încoace. „Atât amploarea recesiunii, cât şi capacitatea de redresare vor fi inegale, condiţionate de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, de importanţa unor servicii precum turismul în fiecare economie şi de resursele financiare ale fiecărei ţări. Aceste diferenţe constituie o ameninţare pentru piaţa unică şi pentru zona euro, însă ele pot fi atenuate prin acţiuni comune şi decisive la nivel european”, a spus Paolo Gentiloni.
Potrivit Comisiei Europene, pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunţă ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârşitul anului 2021. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate.
Se preconizează că şomajul se va accentua, deşi măsurile adoptate ar trebui să limiteze creşterea acestuia. Cu toate că sistemele de şomaj parţial, subvenţiile salariale şi sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecinţe grave asupra pieţei forţei de muncă. În zona euro, se preconizează că rata şomajului va creşte de la 7,5% în 2019 la 9,6% în 2020. În UE, se estimează că rata şomajului va creşte de la 6,7% în 2019 la 9% în 2020 şi apoi va scădea la aproximativ 8% în 2021.
De asemenea, în acest an, se estimează că preţurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii şi al scăderii puternice a preţului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creşterile izolate ale preţurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei. În zona euro, inflaţia, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2% în 2020 şi la 1,1% în 2021. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021.
Comisia Europeană se aşteaptă ca măsurile decisive, adoptate de statele membre pentru limitarea pagubelor economice provocate de pandemie, să determine creşterea deficitelor şi a datoriei publice. Se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro şi al UE va creşte de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,4% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3,4% în 2021.
Ponderea datoriei publice în PIB va creşte la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86% în 2019 la 102,7% în 2020 şi apoi va scădea la 98,7% în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va creşte de la 79,4% în 2019 la circa 95% în acest an, după care va scădea la 92% anul viitor.
Cu toate acestea, previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluţia pandemiei de coronavirus şi la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referinţă porneşte de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate. Însă o pandemie mai severă şi mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referinţă pe care se bazează actualele previziuni.
