Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni se aliniează trendului în domeniu şi mai stă, pentru că nu a primit avizul de mediu, dar din motive procedurale, la prima vedere. Proiectul este unul ambiţios şi generos, totodată, pentru că ar permite Moldovei să iasă în lume. Rămâne de văzut dacă va fi o reacţie din partea Companiei de Autostrăzi, promotorul acestui proiect, pentru că are dreptul de a contesta în justiţie această decizie, de respingere a emiterii avizului.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a solicitat, la începutul lunii mai 2011, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) emiterea avizului de mediu pentru demararea proiectului pentru construirea autostrăţii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni. Autoritatea de stat a respins cererea pentru că, în termele stipulate de legislaţie, Compania nu a prezentat documentele solicitate. În plus, CNADNR nu a respectat nici prevederile legale referioare la informarea publicului. Decizia poate fi contestată în contencios administrativ.
Potrivit proiectului, această autostradă ar trebui să aibă o lungime de 311 km şi traversează judeţele Mureş (48,655 km), Harghita (81,5 km), Neamţ (81,5 km) şi Iaşi (100,14 km), ajungând până la 600 m faţă de graniţa de stat cu Republica Moldova.
Drumuri inadecvate
Logica CNADNR pentru promovarea unui astfel de proiect este solidă, având în vedere că Moldova este relativ izolată de restul Europei, pentru că nu există nicio cale rutieră mai bună pentru traversarea Munţilor Carpaţi. „În momentul de faţă, legătura Moldovei cu Transilvania este deficitară, ea desfăşurându-se prin 2 mari culoare (DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN12C – DN13B), care prezintă trasee sinuoase şi declivităţi mari la traversarea Carpaţilor Orientali. Legătura rutieră între Tg Mureş şi Moldova, pe axa Tg Mureş – Iaşi – Ungheni, se realizează în prezent pe reţeaua actuală de drumuri naţionale şi judeţene”, se precizează în memoriul de prezentare a proiectului.
„Cele două culoare existente nu pot asigura viteze superioare de circulaţie în condiţii de siguranţă şi confort, iar, în urma unei analize de trafic, s-a constatat că acestea nu pot prelua fluxurile sporite de trafic, generate de dezvoltarea socio-economică. Pe de altă parte, lipsa unei infrastucturi rutiere adecvate are efecte negative asupra economiei şi transporturilor auto, prin creşterea timpilor şi costurilor de transport pe tronsonul respectiv, prin creşterea consumurilor de carburant, precum şi prin mărirea costurilor legate de întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport”, se arată în memoriu. La acestea se adaugă şi impactul negativ asupra mediului, prin emisii poluante mari şi niveluri ridicate de zgomot, ca urmare a traficului rutier inadecvat.
