În România nu există nicio organizaţie patronală, cu excepţia Romatom, care să reprezinte industria energetică românească şi care să se implice în realizarea Strategiei economice, cu atât mai puţin în marile proiecte de investiţii anunţate, cel puţin în sectorul energetic. Aceasta a fost concluzia dezbaterii „Cum poate răspunde industria din România nevoilor de investiţii şi modernizare a Sistemului Energetic Naţional” organizată de publicaţia Energy-Center.ro. De aceea, specialiştii din domeniu avertizează asupra dificultăţilor de pe piaţa muncii, în care calificarea personalului nu mai este un avantaj competitiv al economiei. Mai mult, nici angajaţi necalificaţi nu prea mai sunt. De altfel, problema forţei de muncă este pentru prima dată tratată şi în Strategia Energetică, lansată recent în dezbatere publică de către Ministerul Energiei.
„Noi, românii, avem obişnuinţa de a trata cu lejeritate documentele legislative aflate în dezbatere, pentru ca ulterior să ne plângem de consecinţe. Avem o Strategie Energetică ce poate fi criticabilă, dar este important că o avem, după ce Strategia a trecut prin cel puţin 4 Guverne şi cinci miniştri la Energie”, a declarat Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE). Acesta a adăugat că, la nivelul Centrului Român al Energiei, s-a deschis o dezbatere publică pe marginea Strategiei. “Constatăm deja că s-a dezvoltat o zonă de critici, dar şi una care ne arată că putem fi încrezători. Trebuie să plecăm de la realitatea existentă şi de la faptul că suntem încă între primele 20 de ţări din lume din punctul de vedere al asigurării securităţii şi echităţii energetice. Avem încă preţuri bune la energie, chiar dacă, în ultima perioadă, se manifestă o tendinţă de creştere a acestora. Dacă ar fi să începem cu părţile negative, aş aminti despre faptul că statul vorbeşte de câţiva ani despre proiecte extrem de importante în sistemul energetic, dar acestea rămân în continuare blocate. În următorii ani vor ieşi din sistemul de generare 5.000 de MW, dar mediul investiţional este incert şi imprevizibil. La aceasta se adaugă o criză a forţei de muncă şi o lipsă din ce în ce mai acută de specialişti. Pozitiv este faptul că am devenit conştienţi de realitatea în care trăim şi că ne preocupă să identificăm soluţii”, a mai spus Corneliu Bodea.
Pe de altă parte, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a subliniat că şi în companiile în care statul este acţionar majoritar poate exista un management performant, un exemplu fiind chiar Hidroelectrica, cea mai profitabilă companiei a statului. “Hidroelectrica este pe un profit din ce în ce mai mare şi acesta este argumentul pentru care trebuie să avem în vedere o dezvoltare pe termen lung. Este adevărat, preţurile la energia electrică au crescut, dar trebuie să analizăm şi contextul european, unde tendinţa este asemănătoare. Politicile europene privind decarbonizarea, reducerea impactului asupra mediului etc., duc la costuri de producţie mai mari. Avem nevoie de energie şi prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este legată de cât suntem dispuşi să plătim pentru ea, în condiţiile date”, a spus Bogdan Badea.
Acesta susţine că s-au făcut foarte multe investiţii în energia regenerabilă, lucru care pune o mare presiune pe hidro. “Noi avem proiecte de investiţii începute de zeci de ani şi ne blocăm în avize pe care trebuie să le primim de la entităţi total străine de interesele economice majore. Hidroelectrica face planuri de afaceri pentru o perioadă de cinci ani, dar întâmpină dificultăţi în a aloca sumele pentru investiţii, tocmai pentru că nu există o coerenţă între autorităţile care sunt implicate în acordarea avizelor de tot felul. Vă dau un exemplu concret: proiectul Răstolniţa (n.r. – o hidrocentrală cu o capacitate instalată de circa 35 MW), unde ocolul silvic din zonă refuză să ne furnizeze fişele silvice, deşi există o Hotarare de Guvern, în vigoare, care reglementează aceste aspecte. Dincolo de aceste aspecte birocratice, Hidroelectrica va trebui să joace din ce în ce mai mult în plan regional. Şi toţi de pe lângă noi se pregătesc pentru acest lucru. Suntem într-o competiţie tot mai acerbă, dar Hidroelectrica poate juca şi naţional, şi regional fără probleme. Sunt bani pentru investiţii”, a mai spus Bogdan Badea.
Pe de altă parte, acesta a recunoscut că, în această competiţie investiţională, trebuie să venim cu firme româneşti, dar problema personalului devine din ce în ce mai acută. “Nu întâmplător, Hidroelectrica a început să acorde burse pentru susţinerea tinerilor specialişti care vor să intre în sistem, dar, din păcate, numărul celor înscrişi la aceste burse este încă unul scăzut. Nu s-au înscris atâţia studenţi pe cât de multe burse suntem noi dispuşi să dăm”, a completat Bogdan Badea.
“Noi chiar ne-am implicat şi am transmis o opinie legată de Strategia Energetică”, a declarat, la rândul său, Teodor Chirica, preşedintele Forumului Atomic Român – ROMATOM, asociaţia industriei nucleare din România. Potrivit acestuia, printre propunerile şi comentariile transmise Ministerului Energiei se numără aceea de angrenare a mai multor instituţii abilitate, urmând ca, într-o etapă ulterioară, să se realizeze un plan de măsuri instituţionale, care să traseze cadrul concret de susţinere a investiţiilor, atragere de capital, dezvoltarea unor mecanisme echilibrate pe piaţa de energie pentru sursele de energie cu emisii reduse de carbon. De asemenea, ROMATOM a propus corelarea Strategiei în domeniul energetic cu alte strategii deja adoptate în domenii conexe şi suport, precum strategiile privind cercetarea-dezvoltarea, strategia pe termen mediu şi lung pentru managementul deşeurilor radioactive, specializarea inteligentă, competitivitate, dezvoltare regională etc., pentru a maximiza eficienţa acesteia şi asigurarea resurselor necesare, inclusiv resurse umane, implementării Strategiei energetice naţionale.
“În contextul creșterii economice durabile, ROMATOM consideră necesară includerea în Strategie a unor măsuri concrete pentru susţinerea şi dezvoltarea industriei nucleare orizontale din România, oferind industriei o perspectivă pe termen lung. Se menține, astfel, interesul companiilor de a se certifica în acest domeniu și de a dezvolta produse și servicii specifice proiectelor nucleare, dar și interesul tinerilor pentru a urma o carieră în industria nucleară. Multe dintre industriile orizontale se încadrează în grupa tehnologiilor de vârf, generează valoare adaugată peste media economiei și au potențialul de a antrena alte industrii pe lanțul de valoare adăugată”, a adăugat Teodor Chirica. Potrivit acestuia, industria nucleară orizontală din România poate asigura un număr semnificativ de locuri de muncă, estimat la 19.000 la momentul implementării proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în mare parte cu calificare înaltă.
La rândul său, Carmen Neagu, consilier al preşedintelui companiei Energobit, a declarat că, poate cele mai importante probleme, se referă la lipsa forţei de muncă şi la situaţia economică precară în care se află unele dintre companiile româneşti ce produc echipamente pentru sectorul energetic. De remarcat, mulţi producători, precum UCM Reşiţa, Vulcan SA sunt în insolvenţă, iar alţi producători au intrat demult în faliment. Cea mai bună soluţie ar fi ca aceste companii să caute parteneriate cu marile coropraţii internaţionale.
