Arheologia de la Roşia Montană

Proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, a mai făcut un pas spre aprobare prin obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru un munte unde există unele dintre cele mai importante resurse aurifere, dar şi vestigii arheologice. Mai urmează acordul de mediu şi proiectul poate demara. Opozanţii proiectului au anunţat deja că vor ataca în justiţie acest document, mai ales că unul similar a mai fost emis de structurile Ministerului Culturii, dar anulat la tribunal.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană”. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, certificatul a fost emis pe baza hotărârii din 12 iulie 2011 a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă referitoare la acest munte.

„Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice”, precizează comunicatul.

Viitor pentru trecut

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Gauri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), promotorul proiectului, a 70 de milioane de dolari, bani care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale – din care vor face parte experţi independenţi – care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

Contestări

Imediat după anunţul făcut de Ministerul Culturii, au apărut voci care contestă oportunitatea şi legalitatea acestui certificat de descărcări arheologice.

Istoricul Ioan Piso, preşedintele Fundaţiei Culturale Roşia Montană, a declarat că acest certificat emis de Direcţia de Cultură Alba pentru masivul Cârnic din Roşia Montană va fi atacat în instanţă. „Avizul de descărcare de sarcină arheologică a muntelui Cârnic, emis de Ministerul Culturii în ianuarie 2004, a fost anulat în instanţă, la Curtea de Apel Alba Iulia şi apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în mod definitiv şi irevocabil. A mai da un alt aviz, pentru acelaşi munte Cârnic, fără a se fi făcut cercetari suplimentare, fără a se fi schimbat ceva din situaţie, este o ilegalitate. Fundaţia Culturală Roşia Montană va întreprinde toate demersurile împotriva acestui act ilegal şi scârbos şi vom ataca avizul în instanţă“, a spus Ioan Piso, citat de Mediafax. Ioan Piso a fost până săptămâna trecută director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Fundaţia Culturală Roşia Montană a obţinut la Tribunalul Alba, în luna mai 2011, anularea hotărârii Consiliului local prin care au fost aprobate Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Roşia Montană şi a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – zona de dezvoltare industrială Roşia Montană. Decizia instanşei a fost atacată la Curtea de Apel Alba Iulia de RMGC şi Consiliul local.

Program de aprobare

Proiectul aurifer de la Roşia Montană mai are de trecut câteva piedici până să poată fi pus în practică. În calea proiectului stă lipsa acordului de mediu, act condiţionat de alte avize şi acorduri din partea unor instituţii ale statului sau din partea statelor vecine. Epopeea acordului de mediu începe în decembrie 2004, când RMGC a depus solicitatea pentru emieterea acestui document.

În perioada septembrie 2007 – 2010, Ministerul Mediului a fost în imposibilitatea de a continua procedura de evaluare a impactului asupra mediului, întrucât unul din documentele depuse de titular în susţinerea cererii, respectiv certificatul de urbanism nr. 105/2007, a fost suspendat de drept. Această decizie a dus chiar şi la o reclamaţie penală împotriva ministrului Mediului de atunci Attila Korodi.

După ce compania a adus un certificat de urbanism valabil, procedura de evaluare a fost reluată prin completarea proiectului solicitată de minister, supusă dezbaterii publice necesară în cazul acestor noi completări. Dezbaterilor publice efectuate în cadrul procedurii în perioada 24.07.2006-29.08.2006, în 14 localităţi în România şi 2 din Ungaria, au rezultat 91 de volume cu probleme semnalate de public.

Ultima consultare publică, din perioada martie-mai 2011, a generat alte 525 de observaţii, care vor trebui evaluate de către Ministerul Mediului, şi pentru care trebuie emise soluţii de rezolvare. Numai după aceasta se va relua procedura de analiză a studiului de impact, care să permită emiterea acordului de mediu.

Recent, ministrul ediului, Laszlo Borbely, a precizat că se aşteaptă şi poziţia Ungariei, după ultimele completări aduse proiectului.

RMGC

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) promovează un proiect aurifer la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, considerat cel mai mare din Europa. Acest proiect a stârnit mari controverse, din cauză că utilizează cantităţi mari de cianuri, presupune strămutarea mai multor localităţi, cimitire şi biserici şi afectează importante vestigii arheologice. Pe de altă parte, veniturile preconizate sunt de ordinul miliardelor de dolari.

RMGC este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumuleaza 0,23% din titluri.