Sumele pe care statul urmează să le încaseze şi cota de 50% din cantitatea de gaze naturale extrasă din Marea Neagră ce trebuie tranzacţionată pe bursele interne nu se schimbă, a anunţat Liviu Dragnea, preşedintele PSD, într-un interviu pe Antena 3. De altfel, şi Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă, a declarat, recent, că cine ”ar îndrăzni” să modifice actuala formă a Legii offshore ar trebui condamnat pentru trădare de ţară. Astfel, mesajele transmise de liderii PSD, principalul partid aflat la guvernare, sunt că, deşi preşedintele Klaus Iohannis a transmis legea la reexaminare, aceasta nu se va modifica în punctele privind veniturile pe care statul le-ar putea încasa. De asemenea, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, se arată că investitorii sunt obligaţi la “vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător”, prevedere ce nu va fi nici ea modificată. Pe de altă parte, s-a reluat tema privind pierderile la buget de circa 2 miliarde de dolari cauzate de neactualizarea preţului pentru calculul redevenţelor la gaze naturale. Pare că reprezentanţii PSD “aruncă pisica în curtea” OMV Petrom: fie plătesc urgent un miliard de dolari, fie “o lasă mai moale” cu legea offshore. Reamintim, principalii producători de gaze naturale din ţară, ce asigură aproape 95% din consumul intern, sunt, în prezent, cu cote aproximativ egale, Romgaz (companie deţinută majoritar de statul român) şi Petrom (deţinut de grupul austriac OMV).
“Oricât de mult ar ţipa ambasade europene sau alţi haştagişti prin piaţă sau pe oriunde, cine ar îndrăzni – acesta este, bineînţeles, punctul meu de vedere – să modifice actuala formă a Legii offshore, în sensul în care să reducă acele condiţii financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor la propunerea lui Liviu Dragnea, cred că va trebui judecat pentru trădare de ţară. Pentru că acolo vorbim de 6 miliarde de dolari, pe care statul român îi câştigă în plus faţă de versiunea iniţială a legii şi eu nu cred că cineva va putea iniţia ca acei şase miliarde de dolari să fie mai puţini. Mai mult, oricând putem sta de vorbă”, a afirmat Vâlcov într-o intervenţie telefonică recentă la Antena 3.
„Totuşi, statul trebuie să încaseze de pe urma resurselor sale. Pentru că nu cred că îşi doreşte nimeni ca să se dea acei metri cubi din Marea Neagră – şi aici vorbim de câteva zeci de miliarde de euro, specialiştii estimează că se vor depăşi 100 de miliarde de euro venituri – iar statul român să încaseze sub 10% din acestea. Cred că ar fi o cruzime şi o nebunie ca cineva să accepte ca acest lucru să se întâmple”, a susţinut Vâlcov.
Pe de altă parte, s-a reluat tema privind ”gaura” de 2 miliarde de dolari pierduţi de statul român în perioada 2006 – 2017, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
„Tot ceea ce am făcut eu a fost ca, în momentul în care am primit o astfel de informaţie din partea ANRM, să o pun la dispoziţia publicului, pentru că, din punctul meu de vedere, este o faptă penală şi, aşa cum prevede legea, în momentul în care ai luat cunoştinţă de o faptă penală, trebuie să o anunţi. Eu acest lucru l-am făcut şi cred că trebuie dezbătut dacă această gaură de 2 miliarde de dolari, care ANRM spune că s-a făcut bugetului de stat, urmează să fie anchetată sau nu sau se va trece, aşa cum ne-am obişnuit, în tăcere şi vom uita de aceşti bani pentru totdeauna”, a mai spus Vâlcov.
Potrivit acestuia, nu trebuie speculat momentul dezvăluirii acestei informaţii, pentru că este vorba doar despre o raportare din partea ANRM la jumătatea anului.
„De când există o nouă conducere la ANRM, din februarie, preţul s-a actualizat şi am vrut să vedem la nivelul Guvernului care au fost efectele. Şi efectele sunt următoarele: în primele 6 luni – doar 5 luni s-a aplicat acest preţ – veniturile au fost de 432,6 milioane, comparativ cu 315,6 milioane, adică cu 117 milioane mai mult faţă de 5 luni din anul precedent. Deci, 30 de milioane de dolari deja au venit în plus, doar pentru că s-a actualizat acest ordin în 2018 şi le mulţumesc celor de la ANRM că au făcut acest lucru. Când am văzut situaţia, am zis să vedem în spate – ce am pierdut (…) mai ales că, din martie 2015, exista o sentinţă definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care spune că acest preţ trebuia reactualizat”, a explicat Vâlcov.
Revenire la problema prejudiciilor din cauza redevenţelor
Statul român a fost prejudiciat cu peste 8 miliarde lei, în perioada 2006-2018, ca urmare a neactualizării redevenţelor plătite de companiile de petrol şi gaze, arată Gigi Dragomir, preşedintele ANRM, într-o notă de informare transmisă premierului ţării. Documentul a fost postat pe Facebook de Darius Vâlcov, fost ministru de finanţe, care a comentat: „Aşa arată un jaf de 2 miliarde de dolari. Ce ar fi înseamnat aceşti bani pentru România? Alocaţiile tuturor copiilor pentru 2 ani. Sau construcţia a 10 spitale mari, complet utilate, cu câte 600 de paturi fiecare. Sau construcţia şi dotarea a câte 3 grădiniţe în fiecare localitate din România. Sau finalizarea autostrăzii Ploieşti-Braşov”.
În informare, Gigi Dragomir menţionează: „Potrivit art. 2 lit. e) din HG nr. 1419/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANRM, una din atribuţiile principale ale agenţiei este stabilirea, în condiţiile legii, a preţului de referinţă pentru petrolul (ţiţei + gaze naturale) extras în România, în vederea calculării redevenţei petroliere”. Preţul de referinţă al gazelor naturale este preţul minim admis la tranzacţiile cu gaze naturale considerat de statul român în vederea aplicării redevenţei şi valorificării acestei resurse în interesul cetăţenilor.
Ultimul ordin al preşedintelui ANRM pentru aprobarea preţului de referinţă al gazelor naturale extrase în România a fost dat în anul 2008 (O.P. ANRM nr. 21/2018), prin care se stabilea nivelul de 495 lei/ 1000 mc (45,7 lei/MWh). Acest ordin nu a mai fost actualizat, deşi preţul gazelor a crescut aproape constant. În prezent, tranzacţiile pe pieţele interne se fac la circa 80 – 90 lei/MWh. Curtea de Conturi a României, analizând activitatea ANRM în perioada 2006-2010, a stabilit, în 2010, că, prin neactualizarea preţului de referinţă, a fost diminuată redevenţa cuvenită bugetului de stat cu suma 2.407.470.702 lei. ANRM a contestat în instanţă, dar a pierdut procesul. În 2015, Curtea de Conturi, inspectând activitatea ANRM în 2011-2015, a constatat perpetuarea situaţiei semnalate în raportul anterior, din anul 2010, lipsa punerii în aplicare a măsurilor dispuse de către aceasta pentru conducerea ANRM ducând la mărirea prejudiciului adus statului român, diferenţa de redevenţă datorată bugetului de stat pentru perioada 2011-2015 fiind în sumă de 4.671.501.106,70 lei. Pentru perioada 2015-2018, conform analizei ANRM, diferenţa de redevenţă datorată bugetului de stat este în sumă de 975.985.491,84 lei. Astfel, în total, în perioada 2006 – 2018, pierderile la buget din neactualizarea preţului de referinţă pentru calculul redevenşelor ajunge la 8.054.957.300,54 lei, adică aproximativ 2 miliarde de dolari.
În februarie 2018, ANRM a actualizat preţul de referinţă pentru gazele naturale, luând ca reper bursa de gaze de la Viena, deşi nicio companie cu activitate în România nu face tranzacţii acolo pentru că fizic nu se poate livra gazul. Oricum, ca urmare a aplicării noului preţ de referinţă, în semestrul întâi al anului 2018 a avut loc o creştere a încasărilor redevenţelor cu 117.031,16 lei, potrivit ANRM.
Totul se învârte în jurul banilor
Reamintim, la începutul acestei luni, preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii offshore. Preşedintele cere ca actul normativ să ofere stabilitate şi predictibilitate pe termen lung. În plus, acesta consideră că forma adoptată de Parlament poate încălca principiul neafectării veniturilor bugetare.
Astfel, toate declaraţiile privind banii pe care statul îi poate obţine din taxarea gazelor “din pământul sfânt al patriei” par mai mult mesaje adresate investitorilor în Marea Neagră! Ceva gen: “dacă nu acceptaţi modelul acesta de taxare pentru gazele offshore, vă cerem banii din redevenţele achitate la preţuri mult mai mici”.
Reamintim, principalii investitori în Marea Neagră sunt ExxonMobil (SUA), OMV (Austria), Black Sea Oil and Gas (SUA), Lukoil (Rusia) şi Romgaz (România).
Nici nu credem că este prima dată când se încearcă “aruncarea pisicii”! Reamintim, la o săptămână după ce Legea offshore a fost aprobată de Parlament, acelaşi Darius Vâlcov anunţa o scădere a preţului gazelor naturale până la 55 lei/MWh, de la aproximativ 80 lei/MWh în prezent. Imediat, Ministerul Finanţelor, deşi nu are nicio atribuţie în domeniul hidrocarburilor, a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG prin care, până la data de 30 iunie 2021, preţul gazelor din producţia internă ar fi trebuit să fie 55 lei/MWh.
Explicaţia lui Darius Vâlcov a fost aceea că premierul Viorica Dăncilă a primit o adresă de la ANRE, care constată că, din 2013, preţul gazelor din producţia internă a crescut cu 75%. „Două mari companii, n-am să le dau numele (n.r. – Romgaz şi OMV Petrom), au peste 95% din producţia românească şi atunci îşi permit ca un preţ de producţie de 27 de lei să ajungă la vânzare la 81 de lei, adică un profit de 300%. O parte îşi ia şi statul român, pentru că e acţionar în amândouă. De ce? Pentru că aşa au înţeles unii manageri că trebuie mers înainte. Mărim preţul, că, până la urmă, cine-l suportă e un prost, care trebuie să-l plătească, decât să mărim producţia şi să diversificăm sursele, astfel încât să vindem mai mult, poate chiar şi la export, dar la un preţ mai mic”, a spus Vâlcov, la Antena 3.
Acesta susţinea că legislaţia permite Guvernului să intervină pentru a regla preţul gazelor „pentru maxim trei ani”. „Constatând că, din 2013 până azi, preţul la gaz a crescut cu 75%, ca urmare a dorinţei acestor două entităţi de a obţine profit de 300%, adică câteva miliarde de lei pe an, ANRE s-a sesizat şi ne-a trimis această adresă şi ne întreabă ce să facem, pentru că există lege (…) şi legea spune în felul următor: când te afli într-o astfel de situaţie, poţi să intervii ca Guvern şi pentru maxim trei ani de zile să reglezi preţul astfel încât acesta să poată fi suportat, să fie real plătit de către oameni către companii. Şi acest lucru, la recomandarea pe care şi eu o s-o fac şi o s-o susţin – şi sunt sigur că în această direcţie vom merge – în următorul an de zile preţul gazelor se va ieftini cu peste 20%”, a adăugat Vâlcov.
La două zile după publicare, Ministerul Finanţelor a retras proiectul de OUG privind plafonarea preţului la gazele naturale. Mai mult, de la 1 august, preţul gazelor pentru consumatorii casnici a mai crescut o dată, cu aproape 6 procente!
Astfel, deşi creşterea constantă a preţului gazelor naturale din producţia internă nu şi-a schimbat trendul, autorităţile au renunţat la plafonare! Oare de ce?!
