Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iulie la 4,6%, de la 5,4% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,23% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele alimentare cu 3,42%, iar serviciile – cu 2,68%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare rată anuală a inflaţiei din acest an a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, cel mai mare nivel din februarie 2013, când a ajuns la 5,65%.
„Preţurile de consum în luna iulie 2018 comparativ cu luna iulie 2017 au crescut cu 4,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (august 2017 – iulie 2018) faţă de precedentele 12 luni (august 2016 – iulie 2017), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,2%”, se mai arată în comunicatul INS.
În luna iulie, raportat la iunie, preţurile de consum au coborât cu 0,48%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,8%, mărfurile nealimentare cu 0,55%, iar tarifele la servicii au crescut cu 0,24%. Faţă de decembrie 2017, preţurile de consum au urcat cu 1,93%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,4%, mărfurile nealimentare cu 2,53%, iar tarifele la servicii cu 1,43%.
Rata medie lunară a inflaţiei în primele şapte luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.
Produsele de morărit şi panificaţie, uleiul şi peştele proaspăt s-au scumpit cel mai mult în decursul lunii iulie faţă de iunie, la fel şi tarifele pentru biletele de avion şi cele pentru servicii de apă şi salubritate.
Deşi preţurile mărfurilor alimentare au scăzut în iulie faţă de luna anterioară cu 0,80%, s-au înregistrat oscilaţii pozitive de la lună la lună în cazul preţului la produsele de morărit şi panificaţie (+0,18%), unde produsele de franzelărie s-au scumpit cu 0,24%, pâinea cu 0,19%, produsele de franzelărie şi specilităţi, cu 0,17%, iar făina, cu 0,13%.
Totodată, în marja creşterii de preţuri înregistrate la carne, preparate şi conserve din carne, cel mai mult s-a scumpit carnea de bovină, respectiv u 0,38%.
Majorări au mai fost consemnate în cazul uleiului (+0,18% faţă de iunie 2018), peştelui proaspăt (+0,25%) şi în categoria băuturilor alcoolice, la ţuică, rachiuri şi alte băuturi (+0,25%).
La polul opus, cu scăderi de tarife, se situează cartofii, cu 7,81%, alte legume şi conserve de legume (-5,81%) şi fructele proaspete (-6,52%). Scăderi nesemnificative de preţ s-au înregistrat, în luna iulie faţă de iunie, la zahăr, ouă, miere, fasole boabe, citrice şi alte fructe meridionale, brânză şi bere.
Faţă de luna decembrie 2017, legumele şi conservele de legume s-au scumpit cel mai mult în iulie, cu 9,18%, fructele proaspete – 6,62%, citricele şi fructe meridionale, cu 6,71% şi carnea de bovine cu 3,55%. Pe de altă parte, ouăle s-au ieftinit în iulie faţă de decembrie cu 27,72% şi zahărul cu 5,75%.
În numai 7 luni, gazele s-au scumpit cu peste 10%
În cazul preţurilor nealimentare, cele mai importante majorări de preţuri au fost consemnate în cazul produselor cultural-sportive (+0,50%) şi la autoturisme şi piese de schimb (+0,19%). În schimb, scăderi au fost la energie electrică (-4,08%), combustibili (-0,38%) şi la încălţăminte (-0,06%).
Comparativ cu finalul anului trecut, în iulie s-au majorat cel mai mult preţul gazelor naturale, cu 10,43%, al combustibililor – cu 5,78%, şi cel al tutunului şi ţigărilor – cu 3,68%. Pe de altă parte, în perioada menţionată doar energie electrică a consemnat o scădere cu 1,72%.
Conform datelor centralizate, pe segmentul serviciilor, în iulie, cel mai mult s-au majorat tarifele pentru biletele de avion (+5,12%), cele pentru apă, canal şi salubritate (+1,16%), respectiv preţurile la cazare în unităţile hoteliere, cu 0,58%.
În acelaşi timp, tarifele la telefonie s-au diminuat cu 0,22%, pentru poştă şi telecomunicaţii, cu 0,12%. şi pentru transportul urban 0,02%.
Faţă de luna decembrie 2017, tarifele la transportul aerian s-au majorat cu 15,86%, serviciile de igienă şi cosmetică cu 3,33%, iar cele din restaurante, cafenele şi cantine cu 2,21%, fără a se consemna vreo scădere în această perioadă la tarifele serviciilor.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 3,5%, de la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.
„Rămân presiuni inflaţioniste în economie. Nu jubilăm şi nici nu spunem că s-a câştigat războiul. S-a câştigat o bătălie până în prezent. Inflaţia vine în jos. Avem costuri de producţie semnificativ mai mari. Ca să nu se ducă în inflaţie, în creşteri de preţuri, ele trebuie să fie contrabalansate de productivitate. Nu există în România scăderi de productivitate până în prezent, dar, atenţie mare, că ele, creşterile de productivitate, să fie cel puţin egale, dacă nu chiar mai mari decât creşterile de costuri sau costuri exogene, cum ar veni, pentru ca să ajungă la un echilibru. Altminteri, avem creşteri de costuri la energie, semnificative şi cu costurile unitare cu forţa de muncă. În timp, ele pot să fie digerate de către economie şi de către societate, dar Banca Naţională este obligată să tragă un semnal de alarmă. Aici e vorba de echilibrele fundamentale, nu de echilibre conjuncturale şi trebuie să fim foarte atenţi pentru a le păstra”, a declarat cu câteva zile în urmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, potrivit Agerpres. Acesta a afirmat că excedentul de cerere s-a diminuat semnificativ, sub ceea ce BNR prognoza anul trecut.
„Pare să fie şi cu o parte mai puţin bună. Creşterea economică nu mai e de 7%, se duce undeva spre 4%. Vom vedea în lunile următoare. Vrem creştere economică mai mare, trebuie să stimulăm potenţialul economiei, nu numai cererea”, a menţionat Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că, dacă vom stimula numai cererea şi aceasta este peste potenţial, atunci nu pot exista decât două efecte: crearea de locuri de muncă în străinătate, prin majorarea importurilor ca să acoperim excesul de cerere, iar un alt efect ar putea fi generarea de inflaţie.
