Într-un interviu acordat focus-energetic.ro, Mariana Gheorghe (foto), director general executiv al Petrom, declară că piaţa internă a agzelor este distorsionată, iar producătorii interni sunt discriminaţi faţă de cei străini. Conform acesteia, sectorul energetic românesc are un mare potenţial de atragere a investiţiilor, dar stimularea acestora nu se poate face decât prin îmbunătăţirea cadrului legislativ şi fiscal, prin asigurarea stabilităţii economice şi prin aplicarea legilor într-o manieră obiectivă. De asemenea, directorul Petrom a vorbit despre exportul de gaze, preţul pentru consumatorii casnici, dar şi despre rafinăria Arpechim.
– Ce înseamnă pentru Petrom liberalizarea pieţei gazelor şi energiei electrice? Cum va influenţa aceasta profiturile companiei? Dar investiţiile? În ce anume veţi investi cu prioritate?
– Cred că, în primul rând, ar trebui subliniat faptul că, într-o economie de piaţă, preţurile sunt determinate pe baza cererii şi a ofertei. Funcţionarea pe baza mecanismelor pieţei libere constituie una dintre condiţiile esenţiale ale creşterii economice şi este, de asemenea, principiul de bază al Uniunii Europene. Dacă pe piaţa carburanţilor putem spune că avem o piaţă liberă, nu acelaşi lucru este valabil şi pentru piaţa gazelor sau piaţa electricităţii, care nu sunt complet liberalizate.
În ceea ce priveşte piaţa gazelor, aceasta este distorsionată de coşul de gaze, care generează preţuri diferite pentru acelaşi produs, rezultatul fiind un preţ cu 60% mai mic al gazelor produse intern faţă de cele din import, discriminând, astfel, producătorii români în raport cu cei din străinătate. Noi credem că liberalizarea preţului gazelor naturale ar aduce beneficii semnificative atât populaţiei şi bugetului României, cât şi economiei în sensul general, prin asigurarea securităţii energetice pe termen lung, crearea unei pieţe funcţionale a gazelor, care să atragă, astfel, investitori, creşterea veniturilor la buget prin creşterea încasărilor din redevenţe, impozite etc. Toţi aceşti factori vor produce valoare adăugată pentru economia şi populaţia ţării.
În ceea ce priveşte piaţa electricităţii, aici situaţia este mai bună, însă doar aproximativ jumătate din piaţă este liberalizată, dacă avem în vedere că numai 53% din electricitatea pentru consumatorii finali se tranzacţionează pe piaţa liberă. Deci, volume mari sunt alocate pe piaţa regulată, iar acest proces nu este suficient de transparent, fapt ce a atras deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României.
Cred că sectorul energetic românesc are un potenţial deosebit şi poate avea un impact semnificativ în creşterea economică, în linie cu investiţiile ridicate pe care le necesită. Însă stimularea acestor investiţii nu se poate face decât prin îmbunătăţirea cadrului legislativ şi fiscal, prin asigurarea stabilităţii economice şi prin aplicarea legilor într-o manieră obiectivă. Pentru a stimula investiţiile avem de făcut paşi importanţi, de la liberalizarea pieţei de gaze şi până la îmbunătăţirea legislaţiei pentru energia verde.
Spuneam că sectorul energetic necesită investiţii foarte ridicate, iar noi am început, în urmă cu câţiva ani, să investim semnificativ – media anualizată a ultimilor 6 ani se ridică la circa 1 miliard de euro. Vorbim de cel mai mare buget de investiţii al unei companii în sectorul energetic românesc, de miliarde de euro, care au susţinut atât modernizarea infrastructurii de producţie de ţiţei şi gaze şi asigurarea continuităţii producţiei şi în viitor, dar şi investiţii care au vizat diversificarea portofoliului, respectiv investiţiile pentru construirea centralei de la Brazi şi a parcului eolian Doronbanţu. Vom continua să investim în aceleaşi direcţii; pentru anul acesta bugetul de investiţii pentru Petrom SA se ridică la aproximativ 4,9 miliarde lei, adică peste 1 miliard euro. În 2011 ne vom axa mai mult pe partea de explorare şi producţie, căreia îi revine circa 67% din această sumă. Activitatea de rafinare şi marketing va dispune de 21% din sumă, iar investiţiile în gaze şi energie vor reprezenta 9%.
Termocentrala Petrom va permite instalarea a aproximativ 700 MW eolieni
– În curând vor produce comercial termocentrala de la Brazi şi parcul eolian. Termocentrala se presupune că va fi folosită, pe lângă nevoile proprii, pentru echilibrarea sistemului energetic naţional, pentru momentele în care morile de vânt nu vor produce energie. În ce alte proiecte de energie verde veţi investi?
– Construcţia centralei de la Brazi este un proiect foarte important, nu numai pentru noi ca şi companie, ci şi pentru piaţa din România. Este cel mai mare proiect privat de generare de electricitate şi cred că singurul de acest fel în ultimii 20 de ani, o investiţie de circa 500 de milioane de euro, care va contribui semnificativ la creşterea securităţii energetice a României.
Noi estimăm că, până la 20% din electricitatea produsă de centrala de la Brazi, va fi folosită pentru nevoile interne ale companiei, în timp ce restul va fi furnizat în sistemul naţional.
Într-adevăr, unul dintre avantajele centralei pe care o construim la Brazi este faptul că permite instalarea de capacităţi suplimentare de producţie. Credem că România are un potenţial ridicat de eolian, însă instalarea unor capacităţi de producere a energiei electrice eoliene peste o anumită valoare este condiţionată de instalarea unor capacităţi suplimentare de producere a energiei electrice în turbine de gaz. Centrala pe gaze de la Brazi va permite instalarea a aproximativ 700 MW în centrale eoliene, contribuind indirect, la reducerea emisiilor de CO2. De altfel, centrala va contribui în mod direct la reducerea emisiilor de CO2, având în vedere că nivelul emisiilor specifice va fi sub media sectorială.
În ceea ce priveşte diversificare proiectelor noastre pe acest segment, este prematur să anticipez eventuale dezvoltări. Este un domeniu nou, în care vom intra abia la sfârşitul anului, este o piaţă în care nu lipsesc provocările, deci, deocamdată, ne vom concentra asupra proiectelor curente.
Liberalizare în mai mulţi paşi
– Guvernul a hotarât să modifice structura import/intern a coşului la gazele naturale, astfel încât populaţia să primească numai gaze din producţia autohtonă, deocamdată mult mai ieftine decât cele din import. Aţi cerut ANRE majorarea preţului recomandat pentru gazele din producţia internă?
– Potrivit negocierilor dintre statul român şi FMI, în cadrul noului acord s-a stabilit 2013 ca dată pentru liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali şi 2015 pentru consumatorii casnici.
Noi am propus ANRE diferenţierea categoriilor de consumatori, în felul următor: consumatori casnici şi furnizorii de servicii esenţiale precum cele de sănătate, de îngrijire a copiilor sau de educaţie ar trebui să primească, pentru o perioadă determinată de timp, numai gaze din producţia internă, la preţurile curente, pentru a nu fi împovăraţi de preţul ridicat al gazelor din import. Pasul următor ar fi ca Guvernul să dezvolte proceduri, compatibile cu cerinţele Uniunii Europene, pentru a sprijini în mod direct consumatorii casnici cu venituri mici, în loc să folosească subvenţii indirecte, prin preţuri ţinute în mod artificial la un nivel scăzut, distorsionând, astfel, piaţa. Apoi, pentru consumatorii industriali şi comerciali, liberalizarea ar trebui să conducă la un preţ care reflectă cererea şi oferta de pe piaţă.
Un producător trebuie să caute cel mai bun preţ pentru produsul său
– Aţi declarat că Petrom va exporta gaze naturale, dacă nu se îndeplinesc anumite condiţii pe piaţa internă. Petrom este producător de gaze naturale, petrol, carburanţi şi, în curând, de energie electrică. Vă gândiţi la extinderea activităţilor astfel încât Petrom să producă şi alte bunuri, cu valoare adăugată mai mare?
– Prioritatea noastră vizează impulsionarea creării unei pieţe funcţionale de gaze naturale în România, unde şi preţul gazelor domestice să fie dat de raportul cerere-ofertă. În privinţa exporturilor de gaze, noi am spus întotdeauna că dorim să vindem gazele produse pe piaţa din România, însă, în prezent, preţul gazelor din producţia internă reprezintă circa 40% din preţul gazelor de import. Ca şi principiu al economiei de piaţă şi al creşterii economice, un producător trebuie să caute cel mai bun preţ pentru produsul său, iar, în acest context, evaluăm oportunităţile de export direct de gaze. Pe lângă aceste consideraţii, începerea exportului de gaze ar aduce beneficii la bugetul de stat prin creşterea încasărilor. În privinţa extinderii activităţilor,aşa cum spuneam, ne concentrăm, deocamdată, asupra proiectelor incluse în strategia noastră pe termen mediu.
– Pentru termocentrala de la Brazi sunteţi obligaţi să importaţi gaze. Având în vedere că populaţia va primi numai gaze din intern, coşul pentru Brazi se va modifica, în sensul creşterii ponderii importurilor. Cum va afecta aceasta costurile şi profiturile companiei?
– În linie cu principiile noastre de business, respectăm această reglementare, însă am întreprins toate măsurile legale pentru a contesta legalitatea acestui Ordin ce contravine Legii Gazelor din România, legislaţiei europene şi principiilor UE privind piaţa internă – am introdus acţiune solicitând anularea ordinului.
Modelul economic pentru centrala electrica pe gaze de la Brazi a fost elaborat având în vedere preţurile internaţionale ale gazelor, în absenţa si pe durata limitată a existenţei coşului de gaze. Ca o consecinţă a acestui fapt, nu va exista un impact semnificativ asupra profitabilităţii pe termen lung a centralei în urma aplicării de către ANRE a coşului de gaze.
Însă este cel puţin neobişnuit faptul că nu putem folosi gaze pe care le producem în România cu investiţii semnificative, pentru a produce electricitate pentru România. Centrala de la Brazi este cel mai mare proiect greenfield din domeniu, care foloseşte ultimele tehnologii şi este dezvoltat în concordanţă cu strategia europeană de energie şi cu respectarea cerinţelor de mediu ale Uniunii Europene.
Arpechim este o rafinărie mică, ineficientă şi fără ieşire la mare
– În ce stadiu sunt negocierile cu statul român privind achiziţia Arpechim? Având în vedere că acest combinat este închis, iar utilajele ar putea fi vândute cel mult “la fier vechi”, este preţul oferit de stat o problemă în cadrul negocierilor?
– Aşa cum am declarat în mai multe rânduri, nu am primit o ofertă din partea statului român pentru Arpechim. În plus, trebuie să precizăm că preţul de achiziţie nu a fost discutat până la acest moment, tocmai pentru că acesta reprezintă doar o parte din totalul resurselor financiare pe care statul român sau orice alt cumpărător ar trebui să le investească pentru repornirea şi operarea sustenabilă a rafinăriei. Vorbim aici de investiţii importante, de sute de milioane de euro, necesare pentru operarea în siguranţă şi conformarea la cerinţele legale de mediu, precum şi de capitalul de lucru necesar pentru achiziţia de materii prime şi activitatea operaţională.
Înainte, însă, de a vorbi despre o ofertă pentru Arpechim, trebuie să precizăm anumite lucruri. În primul rând, industria de rafinare din Europa şi România este caracterizată de excedent de capacitate de producţie – în România procesăm 10 milioane tone de ţiţei pe an, iar capacităţile operaţionale sunt circa 18 milioane de tone. În al doilea rând, trebuie luate în considerare provocări economice fundamentale ale Arpechim, respectiv faptul că este o rafinărie mică, ineficientă şi fără ieşire la mare.
Toţi aceşti factori fac ca Arpechim să fie foarte greu operabilă ca un business profitabil, fără pierderi. Ar fi foarte greu pentru un investitor să opereze rafinăria fără resurse financiare foarte mari, de ordinul sutelor de milioane de euro, în plus faţă de capitalul de pornire menţionat mai sus şi, în opinia noastră, o asemenea investiţie nu poate fi justificată din punct de vedere economic.
Acestea sunt consideraţii economice şi comerciale fundamentale, pe care statul român va trebui să le ia în calcul în cazul în care ar face o ofertă pentru Arpechim.
Petrom a făcut primele livrări de electricitate
Petrom a efectuat primele livrări de electricitate în reţea, ca parte a testelor din cadrul centralei pe gaze în ciclu combinat (CGCC) de la Brazi, se arată într-un comunicat de presă.
„În iunie a avut loc prima pornire, care constituie un reper major în proiectul de construcţie al centralei. Parcurgem, practic, ultima etapă de teste, înainte de începerea exploatării comerciale a centralei. Este o realizare foarte importantă, având în vedere atât rolul pe care această centrală îl va juca pe piaţa de electricitate din România, cât şi faptul că este primul proiect de o asemenea anvergură din România, în ultimii 20 de ani”, a declarat Hilmar Kroat-Reder, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de gaze şi energie.
Petrom a demarat lucrările de construcţie a centralei pe gaze în ciclu combinat de la Brazi în 2008. Cu o capacitate de 860 MW, dezvoltată de două turbine cu gaze şi una cu abur, centrala constituie cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România.
Primele teste la rece au început în a doua parte a anului 2010, iar testele la cald au început luna aceasta, cu prima pornire a celor două turbine pe gaze. În perioada în care se efectuează teste la cald, centrala livrează electricitate în reţeaua electrică de transport, parte din ea fiind utilizată pentru consumul intern al centralei. Reamintim, Hidroelectrica a câştigat licitaţia privind achiziţia electricităţii centralei de la Brazi în perioada de teste, o cantitate de aproximativ 0,6 TWh. Eficienţa centralei, de circa 57%, este de două ori mai mare decât media sectorului, iar emisiile de CO2 sunt mult reduse şi se încadrează sub media europeană.
