După ce că are pierderi de milioane de euro, ba e şi monitorizată prin acordul cu FMI, Poşta Română vrea să-şi facă bancă şi să aibă şi societate de asigurare! Deocamdată, MCSI n-a anunţat din banii cui se va face banca şi societatea de asigurări.
“Se înființează două noi societăţi comerciale S.C. Banca Poşta Română S.A şi S.C. Asigurări Poşta Română S.A. cu acţionar 100% Compania Naţională Poşta Română S.A.”, se arată în proiectul Strategiei de restructurare şi modernizare a Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), lansat în dezbatere publică de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).
Având în vedere că, prin conturile Poştei, trec majoritatea pensiilor, ajutoare de şomaj etc, o bancă are mult de câştigat doar prin simpla rulare a acestor fonduri. Probabil de aceea s-au gândit oficialii că n-ar fi rău ca banii de la stat (pensiile, ajutoarele de şomaj etc) să circule tot printr-o bancă a statului (75% dintre acţiunile Poştei sunt deţinute de stat, restul de Fondul Proprietatea). De altfel, nici nu e nouă ideea: în 1991, la momentul înfiinţării, prin Hotărâre de Guvern, Bancpost, aşa cum îi spune şi numele, ar fi trebuit să fie banca Poştei. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, iar Poşta n-a mai devenit acţionar la Bancpost. Se pare că ideea a revenit printre reprezentanţii autorităţilor. Poate că nici n-ar fi rea ideea; problema, ca de obicei, o reprezintă punerea în practică a teoriei.
Conform reglementărilor în vigoare, pentru a primi avizul de la Banca Naţională a României (BNR), o persoană juridică română trebuie să dispună, la momentul autorizării unei bănci, de un capital minim de 37 de milioane de lei (8,8 milioane de euro). În plus, acţionarul băncii trebuie să facă dovada provenienţei fondurilor. Poşta Română a avut anul trecut pierderi de 116,39 milioane lei, iar în 2009 – de 181,52 milioane lei. În ceea ce priveşte anul în curs, reprezentanţii Poştei estimează un profit brut în valoare de 2,34 milioane lei. Până la cele 37 milioane de lei capital minim (doar pentru bancă!, pentru societatea de asigurări mai e nevoie de alte milioane de lei), e cale lungă. Statul, prin lege, nu are voie să participe la majorări de capital cu cash, aşa că Poşta nu poate “face rost” de bani bugetari, iar de ajutor de stat nici nu poate fi vorba: CNPR se află printre companiile monitorizate prin acordul cu FMI şi, în plus, este nevoie de acordul Comisariatului pentru Competiţie de la Bruxelles!
Desfiinţări de sucursale şi disponibilizări
Şapte sucursale din Poşta Română vor fi desfiinţate în perioada următoare, ceea va duce la eliminarea a 146 de posturi de conducere şi economii de peste 110.000 lei pe luna, a declarat, într-o conferinţă de presă, Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor. Sucursalele care se defiinţează, conform proiectului de Statregie de restructurare, sunt IT&C, Poşta Rapidă, Reţea Poştală, Imobiliară, Transport, Servicii Poştale, Centrul de Perfecţionare. O altă etapă a acestei restructurari, conform ministrului Valerian Vreme, ar însemna închiderea a 402 subunităţi poştale şi a 47 de oficii poştale regionale mecanizate (OPRM), care ar urma să genereze economii anuale de circa 50 de milioane de lei. Întregul proces ar urma să ducă la disponibilizarea a circa 2000 de salariaţi.
Poşta Română are în prezent 11 sucursale specializate, iar, în urma restructurării, vor rămâne doar patru: Sucursala Servicii Integrate, Sucursala Servicii Financiare, Sucursala Fabrica de Timbre şi Muzeul Naţional Filatelic.
Reamintim, în luna iunie a anului trecut, autorităţile au aprobat, prin Hotărâre de Guvern, o altă Strategie de restructurare a Poştei Române. În urma măsurilor de redresare financiară formulate în acest document, CNPR ar trebui să ajungă la un profit brut de peste 50 milioane de lei în 2014. Drept pentru care, chiar dacă reduce drastic din cheltuieli, CNPR nu are bani.
Aşa că, este puţin probabil ca Poşta să-şi facă bancă sau societate de asigurare. Iar, dacă şi le-ar face, având în vedere pierderile din prezent, n-ar însemna decât că “îşi pune tichie de mărgăritar”!
