Într-o singură zi, România s-a ales cu două procese în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că nu a respectat legislația comunitară, plus trei avize motivate, ce reprezintă ultimul pas precontencios a procedurii necontencioase. România mai are un proces pe rolul CJUE, referitor la gropile de gunoi ce trebuiau închise de mai mulți ani.
Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a implementat și nu a aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere (Directiva 2009/119/UE a Consiliului).
Prin Directiva privind stocurile petroliere, statele membre au obligația de a asigura menținerea și disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranța aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Potrivit documentului, statele membre trebuie să dispună de proceduri și planuri corespunzătoare pentru situații de urgență, astfel încât să facă față eventualei apariții a unei disfuncționalități majore în aprovizionare. În plus, statele membre pot impune companiilor obligații de a deține rezerve de țiței și/sau de produse petroliere în anumite limite. Companiile cărora li se impun astfel de obligații trebuie, de pildă, să le poată delega pe teritoriul UE în anumite condiții și cu anumite limitări. Directiva privind stocurile petroliere trebuia transpusă până la 31 decembrie 2012, precizează comunicatul.
La 20 noiembrie 2015, Comisia a deschis procedura de infringement împotriva României, reamintindu-i obligațiile care îi revin în temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligația de a dispune de proceduri de urgență și de un plan de urgență în cazul apariției unei disfuncționalități majore în aprovizionare, dar și obligația de a asigura un cadru clar și eficace pentru ca operatorii să își poată delega obligațiile de stocare. Comisia a pus în discuție și faptul că legislația română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanții reale, adică drept active oferite ca garanție pentru a obține un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligației operatorilor economici de a deține stocuri. Întrucât România nu a abordat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016.
Pentru că nu s-a conformat, Comisia a decis acum să trimită România în fața Curții de Justiție a UE, se mai arată în comunicat.
„Legea prin care este transpusă Directiva privind stocurile minime petroliere a fost aprobată de Guvernul României în luna mai a anului trecut şi, în acest moment, este în procedură parlamentară avansată. Imediat ce Parlamentul va aproba această lege, vom informa Comisia Europeană că am finalizat transpunerea directivei”, au spus oficialii Ministerului Energiei, informează Agerpres. În acel moment, procedura de infringement se va închide.
Prizele pentru mașini ne trimite la Curte
România, împreună cu Malta, a ajuns în fața Curții pentru că nu a implementat normele UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, așa cum prevede Directiva 2014/94/UE.
La 8 noiembrie 2017, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curată, menit să consolideze poziția de lider mondial a UE în sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachetul legislativ reprezintă un pas decisiv în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puțin 40 % a emisiilor de CO2 pe plan intern până în 2030. Printre altele, pachetul cuprinde o evaluare amănunțită a cadrelor naționale de politică, dar și un plan de acțiune și soluții de investiții pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în UE.
Obiectivul este de a încuraja crearea unor planuri naționale mai ambițioase, de a îmbunătăți gradul de informare a consumatorilor și de a spori investițiile în acest domeniu. Statele membre au avut obligația de institui cadre naționale de politică în care să definească obiectivele și țintele la nivel național și care să cuprindă acțiuni și măsuri de sprijin pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi, inclusiv pentru instalarea infrastructurii necesare.
Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naționale de politică până la 18 noiembrie 2016. Până în prezent, Malta și România nu au dat curs acestei solicitări, deși au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere și un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.
România a început, foarte timid, să susțină instalarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice, dar fără prea mare reușită.
Atenționare privind inspecția tehnică auto
România a avansat în procedura de infringement deschisă de CE pentru netranspunerea legislației comunitare referitoare la inspecția tehnică auto, ajungând la stadiul de aviz motivat. Comisia a solicitat României, alături de alte cinci state membre, să transpună Pachetul privind inspecția tehnică auto, adoptat în 2014, al cărui scop este de a îmbunătăți inspecția vehiculelor în UE și, prin urmare, siguranța rutieră. Acest pachet este format din trei directive ale UE pe care statele membre trebuiau să le transpună până la 20 mai 2017.
„Cu toate acestea, până în prezent, Cipru, Republica Cehă, Germania, Irlanda, România și Slovacia nu au făcut acest lucru sau au făcut-o numai parțial. În primul rând, Republica Cehă, România și Slovacia nu au adoptat, publicat și comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere a normelor actualizate cu privire la inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora (Directiva 2014/45/UE). Directiva reglementează autoturismele, camioanele, autobuzele, remorcile grele, motocicletele și tractoarele de mare putere și definește elementele care trebuie încercate în timpul inspecțiilor tehnice auto, metodele de încercare, defectele și evaluarea acestora. De asemenea, directiva introduce cerințe minime privind infrastructura de inspecție, formarea inspectorilor și organismele de supraveghere. (…) Toate statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită în fața Curții de Justiție a UE”, precizează comunicatul CE.
Atenție la dimensiunea vehiculelor
Cât privește transportul rutier, Comisia a constatat că România nu a pus în aplicare normele UE privind greutățile și dimensiunile maxime ale anumitor vehicule rutiere, potrivit Directivei 2015/719/UE. Aceste norme, care privesc traficul internațional, joacă un rol important pentru funcționarea pieței interne și pentru libera circulație a mărfurilor în Europa. Printre altele, directiva introduce derogări pentru vehiculele grele de marfă cu performanțe aerodinamice sporite sau pentru cele care funcționează cu combustibili alternativi. Acest fapt oferă stimulente pentru utilizarea unor vehicule mai puțin poluante, care pot fi mai lungi sau mai grele decât vehiculele convenționale. Directiva ar fi trebuit să fie pusă în aplicare de statele membre până la 7 mai 2017. România are la dispoziție două luni pentru remedierea situației.
Aviz motivat pentru piața instrumentelor financiare
Tot aviz motivat a primit România și pentru faptul că nu a pus integral în aplicare în cadrele lor naționale Directiva revizuită privind piețele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II). Această directivă, împreună cu un regulament (Regulamentul nr. 600/2014, MiFIR), a fost adoptată în urma crizei financiare cu scopul de a contribui la realizarea unor piețe financiare mai transparente, mai competitive și mai integrate în UE, pentru a asigura existența unui volum mai mic de tranzacții în afara piețelor reglementate și o mai mare protecție a investitorilor și a consumatorilor și, în cele din urma, pentru a spori stabilitatea financiară.
Directiva armonizează regimul de reglementare din UE în ceea ce privește cerințele organizatorice aplicabile firmelor de investiții, piețele reglementate, piețele întreprinderilor mici și mijlocii și serviciile de raportare a datelor. De asemenea, stabilește norme armonizate privind regulile de conduită în afaceri pentru serviciile de investiții, inclusiv în cazul stimulentelor, al cerințelor de dezvăluire a informațiilor și al normelor de guvernanță privind produsele.
Termenul-limită inițial pentru transpunerea directivei a fost prelungit cu un an, de la 3 iulie 2016 la 3 iulie 2017. Pentru că nu s-a conformat, împotriva României a fost deschisă o procedură de infringement; situația trebuie remediată în două luni, altfel se ajunge în fața contencioasă, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
