România nu are suficiente capacităţi de producţie a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul creşte, există probleme cu asigurarea alimentării şi a siguranţei sistemului energetic naţional, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, în cadrul audierilor din Comisia înfiinţată pentru a ancheta activitatea autorităţii. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de anchetă, deputatul Iulian Iancu, acuză unul dintre producători că şi-a închis o parte din capacitatea de generare pentru a crea o criză de electricitate în piaţă şi pentru a creşte preţul.
În timpul audierilor în cadrul Comisiei de anchetă a activităţii ANRE, Niculae Havrileţ a fost întrebat de către Iulian Iancu care este poziţia ANRE cu privire la scumpirea energiei electrice din acest an. „Este primul an când avem o piaţă liberalizată total la gaze şi 90% la energie electrică. Deci, practic, 2017 este anul în care România a liberalizat piaţa gazelor şi energiei electrice”, a arătat Havrileţ.
El a susţinut că, în acest an, s-au întâmplat două elemente majore, care au o caracteristică comună, respectiv un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă de turbulenţe deosebite din punctul de vedere al climei.
„Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piaţă, odată cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o solicitare mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca preţul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh, faţă de un preţ mediu pe PZU până la acel moment de 150 de lei – 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă”, a spus oficialul ANRE.
El a adăugat că, în luna iulie, a fost o situaţie similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Iar toate acestea ar trebui coroborate cu o vară secetoasă şi o lipsă a vântului, deci o producţie mică de energie hidro şi eoliană, cele mai ieftine surse de electricitate. Astfel că şi în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă.
„Totodată, piaţa de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare: de la 5% în mod obişnuit, a ajuns la 12%. Aceasta este o piaţă penalizatoare (n.r. – preţul este mult mai mare decât în piaţa spot; potrivit legii, pe piaţa de echilibrare tranzacţiile se pot face la preţuri de 450 lei/MWh peste preţul PZU). A existat întrebarea dacă producătorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precădere pe această piaţă. Am solicitat Consiliului Concurenţei să întreprindă o analiză, însă rezultatul controlului a fost că nu s-au găsit elemente de perturbare artificială a preţurilor în sensul înţelegerii dintre producători”, a continuat preşedintele ANRE.
El a arătat că reglementatorul pregăteşte un raport special dedicat celor două momente din acest an, pe care îl va transmite separat Comisiei de anchetă.
„Practic s-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine – apă, vânt -, suntem dependenţi de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producţie, de 22.000 de MW, nu există, nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcţionali în orice moment, nu sunt funcţionali. Aici avem o analiză comună cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care ne prezintă că, începând cu o solicitare de 7.500 – 8.000 de MW există probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionării sistemului energetic naţional în siguranţă”, a susţinut preşedintele ANRE.
Havrileţ a afirmat că, de-a lungul anului, au existat şi probleme cu unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piaţă.
„Toate aceste elemente au dus la creşterea preţului. Pentru a se asigura funcţionarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica şi în strategia de dezvoltare a sistemului energetic să se propună mărirea capacităţii de producţie din surse care nu sunt regenerabile. Aşteptăm investiţia de la Iernut (n.r. – centrala pe gaze construită de Romgaz), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranţă”, a subliniat Havrileţ.
El a mai mai spus că ANRE a trimis echipe de control la producătorii de energie, pentru a vedea situaţia exactă privind capacităţile funcţionale ale fiecăruia.
“Sabotaj” la producţia de electricitate
Un producător de energie şi-a închis o parte din capacitatea de generare pentru a crea o criză de electricitate în piaţă şi pentru a creşte preţul, a declarat deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
În cadrul audierilor de joi, la care au fost prezenţi reprezentanţii Comitetului de reglementare al ANRE, Iulian Iancu a declarat că, din informaţiile sale, un producător de electricitate nu a pus la dispoziţie întreaga capacitate de producţie, apoi a depus oferte de cumpărare pe bursă la preţuri foarte mari, pentru a manipula preţul. El a refuzat să nominalizeze compania, însă, din discuţiile între membrii comisiei şi reprezentanţii ANRE, a reieşit că este vorba despre OMV Petrom.
„Din datele pe care le-am putut analizat la nivelul lunii ianuarie, am constatat că un producător şi-a redus capacitatea de producţie la 25-30%. Ştim că a nu pune la dispoziţie 100% din capacitatea de producţie este infracţiune, deci automat se constituie într-un dosar penal de anchetă şi analiză asupra acestei situaţii. În consecinţă, a redus capacitatea de producţie şi a creat o criză de energie electrică în piaţă. A făcut oferte, în acelaşi timp, de cumpărare de energie electrică pentru toată luna ianuarie cu 2.000 de lei pe MWh, în mod direct influenţând creşterea din piaţă. (…) Analizând, am observat că au mai existat alţi producători care şi-au redus capacitatea de producţie. Surpriza este că acest fenomen s-a înregistrat începând din ianuarie până prin august. Pe fondul consumului mare de electricitate, această criză pe zona de producţie a menţinut preţurile la nivel ridicat”, a spus Iancu, întrebându-l pe preşedintele ANRE ce măsuri a luat.
Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, i-a răspuns că fiecare producător este liber să decidă ce cantitate de energie generează şi pe ce piaţă bursieră vinde această producţie.
„Noi am trimis echipe de control la toţi producătorii, pentru a urmări comportamentul din acea perioadă în ceea ce priveşte punerea la dispoziţia consumatorilor a capacităţii de producţie proprie. (…) Un producător nu poate fi forţat, din punctul de vedere al legii, să producă sau să nu producă, nu există această obligaţie. Orice producător este liber să aleagă platforma bursieră pe care vrea să meargă şi cantitatea pe care vrea să o vândă”, a precizat Havrileţ.
El a adăugat că doar acei producători care au obligaţii de echilibrare sunt sancţionaţi de operatorul pieţei, Transelectrica, în cazul în care nu răspund cerinţelor de echilibrare a sistemului.
Întrebat de Iancu dacă a fost penalizat vreun producător pentru acest lucru, Havrileţ a răspuns că nu ştie dacă Transelectrica a aplicat astfel de sancţiuni pe piaţa de echilibrare.
Deputatul PNL Virgil Popescu i-a cerut lui Iancu să nominalizeze compania pe care o acuză de manipularea preţului, însă acesta i-a răspuns că vrea să audă acest lucru de la reprezentanţii ANRE. Popescu l-a întrebat apoi pe Havrileţ dacă este vorba de OMV Petrom şi de centrala de la Brazi, „ca să ştim exact, pentru că nu putem, într-o comisie de anchetă, să ne învârtim că nu ştim despre cine este vorba, că a avut cantitate, că n-a mai făcut producţie, că nu înţeleg despre ce este vorba şi vreau să ştiu concret despre ce producător vorbim”.
„Cred că este vorba de producătorul OMV Petrom, centrala de la Brazi, care are o capacitate instalată de 800 de MW, dar, din cauza unor probleme în funcţionarea unor transformatoare, i-a fost redusă capacitatea de producţie pe parcursul întregului an. A funcţionat la capacitate de 50%. Această centrală nu avea sarcini de echilibrare a sistemului energetic naţional”, a arătat oficialul ANRE.
„Datele care ne-au fost prezentate până în prezent demonstrează un comportament incorect şi o viciere a preţului. Problema este cine s-a comportat incorect, de ce, dacă acele motivaţii sunt reale, sunt obiective şi măsurile care se impun. Domnul preşedinte al ANRE a spus că este în faza de finalizare a raportului privind acest tip de comportament, au şi dispus controale, iar când vedem raportul cu nominalizări o să vi-l aducem la cunoştinţă”, le-a declarat Iulian Iancu jurnaliştilor, la finalul audierilor.
El a adăugat că preţurile la energie şi gaze, în opinia sa, sunt foarte mari. „Preţurile mi se par foarte mari. O creştere a preţurilor în ofertele de vânzare cu 30% este pentru mine de neimaginat. Aceste creşteri pot însemna o lovitură dată populaţiei, dar şi economiei ţării”, a spus Iancu, care a precizat că preţul mediu de vânzare a energiei pentru consumatorii industriali a crescut de la circa 180 lei/MWh, la aproximativ 230 lei/MWh, în timp ce pentru consumatorii casnici a crescut la 176 lei/MWh, la 267 lei/MWh.
“Intrăm în analiză să înţelegem cauzele. Din analiza de astăzi s-au putut constata fenomene ciudate, dar ele pot avea altă conotaţie, respectiv diminuarea asumată a unui producător a producţiei proprii pe vârf de cerere, care nu a făcut altceva decât să determine o creştere a preţului. Preţ care nu a crescut cu 20-30%, ci s-a dublat, s-a triplat, ceea ce e de neimaginat. Nu a fost doar această speculaţie. Au mai fost şi oferte false în piaţă pentru preţuri în loc de 300 de lei, de 2.000 de lei, care s-au menţinut şi în ianuarie şi în lunile de vară, când am avut temperaturi ridicate”, a arătat deputatul.
Potrivit lui Iancu, la acestea se adaugă comportamentul speculativ al unor furnizori pe piaţa spot. „Noi, acum, pas cu pas, luăm toate condiţiile şi cauzele care au determinat această situaţie şi, implicit, creştere. Este de neacceptat şi va trebui să intervenim cu modificări, atât în legislaţia primară, cât şi în legislaţia secundară, care să nu le mai permită furnizorilor să facă speculaţii pe PZU”, a precizat preşedintele comisiei de anchetă.
El a insistat că şi pe piaţa gazelor un producător a refuzat să ofere pe piaţă cantităţile necesare. Pe piaţa gazelor există doar doi producători interni mari, OMV Petrom (deţinut majoritar de austriecii de la OMV) şi Romgaz (deţinut majoritar de statul român).
„Noi insistăm pentru transparentizarea tranzacţionării la gaze naturale. Nu este în regulă ca producătorul, pe timpul verii, să îşi permită să nu ofere cantitatea de gaze solicitată de furnizori, iar noi să intrăm în iarnă cu trimestrul I neacoperit de furnizor, ci doar în procent de 70%. Ce se va întâmpla cu acest furnizor, pentru că el este obligat să asigure continuitate consumatorului şi, în special, a celui casnic. Va cumpăra în ianuarie, la temperaturi scăzute, gaze la preţuri foarte mari, pe care le va transfera consumatorului, pentru că metodologia spune că facem analize la final de an şi creşterile de peste 5% trebuie să le recunoaştem”, a continuat Iancu.
