Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) Hidroelectrica a ajuns câmpul de bătaie între Ministerul Energiei (ME), acţionarul majoritar al companiei, cu o deţinere de circa 80% din titluri, şi Fondul Proprietatea (FP), acţionar minoritar, cu aproximativ 20% din titluri. Deocamdată. Pentru că ambii acţionari se ameninţă între ei cu tribunalul!
Primii care au început atacul au fost reprezentanţii FP, care, pe 8 august, au cerut suplimentarea ordinii de zi a AGA din 31.08.2017 cu două puncte „belicoase”: revocarea hotărârilor Consiliului de Supraveghere (CS) din 5 iulie, în care au fost numiţi noii membri ai Directoratului Hidroelectrica. Al doilea punct, „mai belicos” decât primul, cere iniţierea, de către societate, „a unei acţiuni în răspundere împotriva acelor membri ai CS care au numit noii membri ai Directortaului, pentru daunele produse societăţii prin aprobarea acestei numiri contrar reglementărilor interne şi legale în vigoare”. Reamintim, pe 5 iulie, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica i-a numit pe Bogdan Badea, Marian Bratu şi Mihai Val Zdru membri provizorii ai Directoratului companiei, înlocuindu-i, astfel, pe foştii membri provizorii – Ovidiu Agliceru, Petronel Chiric şi Iulian Tudor.
De remarcat, între Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea mocneşte de mult timp, o luptă surdă! Potrivit legislaţiei în vigoare, AGA numeşte CS-ul, care, la rândul său, numeşte Directoratul companiei. În prezent, din CS fac parte 5 reprezentanţi ai statului şi unul al FP. De-a lungul timpului, reprezentantul PF a fost, practic, permanent, Oana Truţă, vicepreşedinte Franklin Templeton România. Aproape de la începutul anului, CS-ul (cel puţin reprezentanţii statului) a dorit să schimbe componenţa Directoratului Hidroelectrica. Reamintim, în piaţă se vorbea că, practic, cei trei membri ai Directoratului „răspundeau la ordinele” FP. Mai mult, se vorbea că Ovidiu Agliceru (preşedintele Directoratului) şi, mai ales, Petronel Chiriac erau „oamenii” FP-ului numiţi sau păstraţi în funcţii, chiar dacă temporar, tocmai din acest motiv. Argumentele în piaţă erau că Directoratul nu a făcut aproape nimic ca să investească banii, ci i-a păstrat, pentru ca să asigure FP-ului dividende cât mai mari la sfâşitul anului! Remintim, anul trecut Hidroelectrica a avut un profit de circa 1,5 miliarde de lei. Politica Fondului Proprietate este de a aduce cât mai mulţi bani acţionarilor săi, atât timp cât există. De altfel, atunci când n-au mai adus suficienţi bani, s-a pus problema înlocuirii Franklin Templeton de la administrarea Fondului Proprietatea!
Cu „lecţia învăţată”, reprezentanţii Franklin Templeton au început să ceară tot mai mulţi bani de la companiile la care FP este acţionar. Zvonurile în piaţă sunt şi că, deliberat, fostul Directorat al Hidroelectrica, la presiunile reprezentantului FP în Consiliul de Supraveghere, n-au mai cheltuit bani pentru întreţinerea şi mentenanţa hidroagregatelor. Şi aşa a intrat şi Hidroserv în insolvenţă! De altfel, încă de la înfiinţare, în anul 2013, Hidroserv a intrat în piaţă cu datorii. În ultimii ani, deşi existau contracte – cadru cu Hidroelectrica (de altminteri acţionar 100% l Hidroserv), niciodată Hidroelectrica nu a dus la îndeplinire partea sa de contract şi a lansat comenzi pentru întreţinere şi reparţii ale hidroagregatelor de doar aproximativ 66% din suma prevăzută în contractul cadru.
Cert este că Ministerul Energiei a încercat să schimbe Directoratul Hidroelectrica. N-a reuşit decât la începutul lunii iulie. Şi asta pentru că statutul companiei prevede că orice decizie a CS-ului se ia în prezenţa a minim 4 membri din 7. Unii dintre reprezentanţii statului s-au retras din CS, astfel că au mai rămas doar 4 membri: 3 ai statului şi unul al FP. Când s-a dorit schimbarea membrilor Directoratului, reprezentantul FP mai întâi nu a participat la şedinţă, iar apoi şi-a dat demisia, âmpiedicând, astfel, acţionarul majoritar să-şi manifeste voinţa. Mai mult, în momentul în care Ministerul Energiei a propus o AGA Extraordinară pentru completarea CS-ului, FP-ul s-a opus. Reamintim, în acel moment expirase şi numirea provizorie a fostului Directorat. Astfel, practic, Hidroelectrica rămăsese neguvernabilă. Riscurile erau enorme: de la posibilitatea apariţiei unor avarii, la pierderi de sume importante, pentru că exista posibilitatea de a nu putea tranzacţiona energie pe bursă, şi până la a lăsa angajaţii fără salarii, pentru că n-ar fi avut cine semna în bancă! Zvonurile s-au înmulţit în acea perioadă, iar unul dintre ele era că FP-ul a fost de acord cu organizarea unei alte AGA, pentru că i s-ar fi promis că vor fi acordate dividende suplimentare. Adică bani în plus. După ce s-a completat CS-ul (cât de cât, acum existând 5 membri, 4 reprezentanţi ai statului şi unul al FP, care a re-numit-o pe Oana Truţă), nu s-a mai acordat dividendul special! Ceea ce pare că i-a enervat rău pe reprezentanţii Franklin Templeton! Au încercat să readucă numărul reprezentanţilor statului în CS la 3, să reînvie situaţia anterioară, spunând că Laurenţiu Tudor încalcă mandatul, fiind în incompatibilitate: este şi director în cadrul Electrocentrale Bucureşti, tot producător de energie ca şi Hidroelectrica. Ceea ce, potrivit reprezentanţilor Ministerului Energiei, nu reprezintă o incompatibilitate.
În consecinţă, reprezentanţii FP cer acum, în AGA din 31 august, ca Hidroelectrica să iniţieze acţiuni în răspundere împotriva reprezentanţilor statului în CS, care au numit noii membri provizorii ai Directortaului.
Ca răspuns la cererea Fondului Proprietatea, Ministerul Energiei a transmis, pe 10 august, o cerere de suplimentare a ordinii de zi a AGA Hidroelectrica din 31 august. Astfel, ministerul cere iniţierea de către societatea a unei „acţiuni în răspundere împotriva doamnei Oana Valentina Truţă, membru în Consiliul de Supraveghere al SPEEH Hidroelectrica”.
Opinia nostră este că avem de-a face cu viziuni diferite între minister şi Fondul Proprietatea. Potrivit declaraţiilor ministrului Energiei, Toma Petcu, investiţiile reprezintă principalul obiectiv al companiilor energetice aflate în coordonarea ministerului.
Pe de altă parte, Fondul Proprietatea pare interesat în primul rând de acţiuni pe termen scurt şi pare că manifestă lipsă de interes pentru investiţiile pe termen mediu şi lung.
De remarcat, potrivit art 155 al legii 31/90, acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere, precum şi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112. Adică, dacă adunarea generală decide să pornească acţiune în răspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevăzută la art. 115 alin. (1), mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere încetează de drept. Adunarea generală va proceda la înlocuirea lor.
Drept pentru care aşteptăm AGA Hidroelectrica din 31 august! Asta, dacă cei doi acţionari, statul şi Fondul Proprietatea nu se împacă până atunci!
Iar pe 18 septembrie, o altă Adunare Generală a Acţionarilor va trebui să aprobe declanşarea procedurilor de selecţie a membrilor CS, ce vor fi numiţi pe o perioadă de 4 ani, potrivit OUG 109/2011 privind conducerea corporatistă a companiilor de stat.
