Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că este preocupat de creşterea preţurilor la energie pe bursă, după ce preţul energiei electrice tranzacţionate pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) a OPCOM a crescut joi de două-trei ori, în condiţiile în care evoluţia preţurilor administrate a devenit cea mai mare incertitudine.
Energia electrică pe bursă a crescut joi de aproape trei ori faţă de 3 august 2016. Preţul energiei cu livrare vineri, 4 august, ajunge la 570 lei/MWh.
„Când o să apară cifra în perioada următoare privind inflaţia din iulie, o bună parte din creşterile de preţuri în indicele preţului de consum provine de la electricitate. Şi ne preocupă. Şi sunt nevoit să revin: de multe ori spuneam că într-o ţară în care avem multe incertitudini, cea mai mare incertitudine a devenit evoluţia preţurilor administrate, pe care nu reuşim să le prognozăm când au loc modificările. Este o declaraţie uşor maliţioasă, dar trebuie să o fac. Ne preocupă, categoric, evoluţia preţurilor administrate în acest context, la electricitate”, a declarat Isărescu.
El spune că, din câte ştie, organele abilitate cu administrarea acestor preţuri vor face, în perioada următoare, comunicările necesare, ceea ce va ajuta şi Banca Centrală în prognoza de inflaţie.
”Mai mult nu putem să facem. (…) Deocamdată, evoluţia preţurilor în România este controlată. Inflaţia este una dintre cele mai mici din Europa. Tot atât de adevărat este că această perioadă de inflaţie negativă este pe terminate”, a mai spus oficialul.
Ministerul Energiei a anunţat joi seara că a transmis Consiliului Concurenţei semnalele primite din piaţă privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producătorii de energie din România, pentru a fi analizate de către autoritatea compententă.
”Ca urmare a situaţiei pe care România o înregistrează pe bursa de energie electrică, unde preţurile au atins un nivel ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, Ministerul Energiei a dispus o serie de măsuri. Astfel, în acest context, ministrul Energiei, Toma Petcu, a avut o serie de întâlniri şi discuţii cu conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Ca urmare a acestora, ANRE s-a angajat să realizeze o analiză a situaţiei şi să propună eventuale metode de intervenţie în piaţă”, arată ministerul, într-un comunicat.
Oficialii subliniază că, potrivit legii, Ministerul Energiei poate răspunde într-un asemenea context doar dacă autorităţile responsabile de monitorizarea pieţei fac sesizări şi propuneri în acest sens.
Totodată, Ministerul Energiei anunţă că va începe o analiză privind cauzele producţiei scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind în această perioadă mai mic decât în mod obişnuit.
Reacție la declarațiile ministrului de Finanțe
Legat de scandalul din sectorul bancar, Isărescu spune că băncile cu rezultate pozitive au plătit impozit pe profit, iar cele care nu au făcut profit au capital pozitiv. Guvernatorul a subliniat că în România sunt 300.000 de firme care nu fac profit şi au capital negativ. Isărescu apreciază că a face profit într-o bancă nu e ”o chestiune uşoară”, iar activitatea bancară este una complicată.
Acesta a reacţionat vineri, după ce ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat miercuri, la Antena 3, că unităţile bancare, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit.
„Cred că domnul ministru (al Finanţelor, Ionuţ Mişa, n.r.) a dat un mesaj corect, în sensul că a făcut o constatare, pe care nu trebuie să o căutăm, nu ne trebuie liste. Bilanţurile anuale ale băncilor sunt publicate, sunt publice, în fiecare an. Deci nu cred că trebuie să facă cineva liste sau să solicite liste, sunt cunoscute foarte bine. Constatarea că, în ultimii ani, foarte multe bănci nu au făcut profit este una corectă”, a declarat Mugur Isărescu.
El subliniază că băncile nu au plătit impozit pe profit pentru că nu au făcut profit.
”Asta este o constatare pe care am făcut-o şi noi şi am spus-o în repetate rânduri. Faptul că nu au plătit impozit este o formulare pe care trebuie să o facem cu atenţie, că la nivelul publicului larg se va înţelege altceva, că băncile nu au vrut. Dar nu au făcut profit, şi atunci ele nu au plătit impozit. Băncile plătesc impozite serioase pe salarii, pe contribuţiile sociale etc”, a adăugat guvernatorul BNR.
Mai mult, el afirmă că băncile care au făcut profit – şi e vorba de cele mari – au plătit impozit serios pe profit.
”De patru ani sau de cinci ani să nu faci profit? E posibil, da. Atenţie! Avem 300.000 de firme în România care nu fac profit şi au capital negativ. Băncile, chiar dacă nu au făcut profit, au plătit impozitele şi au capital nu doar pozitiv, ci de peste 8%. Nu înseamnă neapărat evaziune”, menţioneză el.
Acesta subliniază însă că BNR nu are niciun fel de mandat şi nici atribuţii să facă propriu-zis un control fiscal.
”Una este să faci o constatare că o instituţie nu are profit şi, deci, nu plăteşte impozit pe profit, şi alta e să te uiţi în contabilitate şi să constaţi că nu a făcut profit, pentru că unele operaţiuni au fost la marginea legii sau în afara legii. În măsura în care asemenea constatări se vor face şi se vor dovedi, bineînţeles că Ministerul de Finanţe trebuie să acţioneze ca atare şi noi le vom acorda tot sprijinul necesar”, a mai declarat Isărescu.
Isărescu spune că BNR sprijină Ministerul de Finanţe pe căile pe care le are la dispoziţie prin actul de supraveghere.
”Dacă din actul de supraveghere rezultă date care arată că unele operaţiuni s-au făcut în afara sau la limita legii sau dincolo de limita legii, suntem primii care informăm, asigurăm opinia publică şi Ministerul de Finanţe de acest lucru”, punctează Isărescu.
Acesta afirmă că mai degrabă trecuie cercetat de ce anume băncile nu au făcut profit.
”Şi Banca Naţională sprijină, prin metodele pe care le are, eforturile ca contabilitatea şi bazele fiscale din contabilitatea băncilor să fie corecte. Este obligaţia noastră legală ca pe timpul supravegherii, când constatăm că nu este ceva în regulă să raportăm organelor în drept, nu numai Ministerului de Finanţe şi aşa facem de fiecare dată”, a punctat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR spune că businessul bancar este unul foarte complicat, iar criza a afectat serios profiturile băncilor.
”Este foarte probabil să nu facă profit sau să facă profit mic. Nu au făcut în perioada de criză, l-au făcut anterior şi când l-au făcut anterior, au plătit impozit pe profit vârtos. (…) Toate băncile din România au capital pozitiv”, a adăugat el.
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a spus zilele trecute că 70% dintre băncile din România nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani.
„Băncile, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unităţi bancare, 31 au declarat pierderi însumând 9,8 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, doar 15 bănci au plătit impozit pe profit şi am inclus aici şi băncile care au plătit doar într-un singur an din cei cinci. Suma astfel colectată a fost de 1,7 miliarde de lei”, a precizat Ionuţ Mişa.
Potrivit listei publicate pe site-ul BNR, în România îşi desfăşoară activitatea 35 de bănci comerciale şi sucursale ale instituţiilor de credit străine.
