Emil Calotă
Operatorii de distribuție, de rețea, vor trebui să aloce 10% pentru investiții pentru reglementarea sistemelor de măsurare inteligentă, de la 1 ianuarie 2018, spune Emil Calotă, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o conferință de presă.
„Ca să securizăm impactul asupra creșterii componentei CAPEX din tariful de distribuție, în primii 3 ani de zile, avem propunerea care urmează a fi discutată și aprobată după ce se modifică Legea 123, cu calendarul, ca 10% din volumul de investiții pe care le fac operatorii de distribuție, de rețea, să fie dedicat reglementării sistemelor de măsurare inteligentă. Propunerea, pe care personal o susțin, este ca în septembrie să se modifice în lege calendarul, în Q4 (trimestrul IV, n.r.) aprobăm rollout-ul, iar startul să fie 1 ianuarie 2018. Aici avem nevoie de o predictibilitate apropo de business plan, de fundamentarea programelor de investiții. Nu poți să vii cu un astfel de program la jumătatea anului sau la 1 septembrie, pentru că e un program multianual. Vorbim de un program de zece ani”, a spus Calotă.
Oficialul a precizat că ANRE trebuie să se modernizeze, având în vedere că operatorii sunt cu mulți pași înainte.
„ANRE trebuie să facă Go Digital, apropo de modernizarea reglementatorului. Reglementăm activități și operatori care sunt cu mulți pași înainte. Ai nevoie, având un volum atât de mare de monitorizare, de prelucrare, de date, de volumul imens de feedback-uri pe care ți le dă piața, să prelucrezi și să reacționezi, nu să stai ca acum 100 de ani”, a menționat vicepreședintele ANRE, citat de Agerpres.
BRUA, în linie dreaptă
De asemenea, comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va aviza vineri propunerea privind demararea licitației de contractare a capacității de transport pe relația România – Ungaria, în cadrul proiectului BRUA.
„Eu am planificat pentru mâine la orele 15:00 o ședință extraordinară de Comitet de reglementare care să avizeze propunerea Transgaz făcută împreună cu transportatorul maghiar de a demara licitația de contractare a capacității de transport pe relația România-Ungaria. Noi avem cadrul de licitare a capacității de transport pentru tot tronsonul România-Ungaria-Austria. Acum e pasul întâi, în care vedem cum își exprimă interesul părțile interesate pe relația România-Ungaria și eu sunt convins că va urma în 2018 și componenta Ungaria-Austria. Și pe noi ne-a surprins schimbarea de poziție. Față de efortul de finanțare pe care BRUA îl presupune, România are încă câteva sute de milioane peste fondurile europene, față de cele câteva zeci de milioane pe care partea maghiară ar trebui să-l facă. Deci este o disproporționare. Angajamentele Comisiei rămân ferme și discuțiile bilaterale avute cu reprezentanții României și Ungariei converg către o continuare la fel de solidă a proiectului. Nu avem motive de îngrijorare”, a spus Calotă.
Oficialul ANRE a precizat că termenul limită pentru demararea licitației este 31 iulie.
„Evident că sunt multe speculații. Noi am încercat, din discuțiile pe care le-am avut atât cu operatorul nostru de transport, Transgaz, dar mai ales cu nivelurile responsabile pe alte domenii din statul român, să nu dăm niciun fel de conotații, altele decât tehnice, comerciale. Suntem în situația în care, în acest moment, avem deadline ca pe 31 iulie să fie demarată procedura de licitare a capacității de transport a conductei BRUA, dar numai pe tronsonul România-Ungaria, și nu așa cum fusese aprobat de către noi în 26 mai și de către partea maghiară în 23 mai și de partea austriacă la sfârșitul lunii mai, pe relația România-Ungaria-Austria. Lucrul acesta a fost rezultat în urma unei scrisori pe care operatorul de transport maghiar l-a transmis spre informare atât părții române, cât și părții austriece și Comisiei Europene ca rezultat al unei analize de eficiență economică a investiției pe care Transgazul maghiar trebuia să o facă în calitate de contributor la proiectul BRUA. Pentru moment, au spus că investiția nu are suficientă eficiență economică dar, pentru a nu compromite proiectul, să demarăm licitarea de capacitate, astfel încât proiectul să nu iasă din timing-ul pe care l-a primit ca aprobare de proiect de interes comun de la Comisia Europeană și, în același timp, părțile interesate să utilizeze conducta, să nu-și piardă interesul”, a explicat Emil Calotă.
Recent, transportatorul român de gaze, Transgaz, a anunțat că BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această țară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia.
Transgaz menționează că, în data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului național de transport gaze naturale al Ungariei referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfășoare pentru alocarea capacităților aferente coridorului de transport gaze naturale România — Ungaria – Austria.
„Prin această scrisoare am fost informați asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficientă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuțiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilități de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria”, au susținut reprezentanții Transgaz.
Potrivit acestora, în contextul situației descrise și analizând această propunere, Transgaz informează acționarii și potențialii investitori regionali că, din perspectiva companiei, obiectivele și proiectele asumate privind dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate.
Proiectul BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene, creșterii securității alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieței din Centrul și Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică.
Prin intermediul proiectului, se va asigura: pe direcția Bulgaria — o capacitate de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 miliarde mc/an, respectiv pe direcția Ungaria — o capacitate de transport de 1,75 miliarde mc/an în faza I și de 4,4 miliarde mc/an în faza II.
În prezent, Transgaz se află în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind și de suportul financiar din partea Uniunii Europene.
Noul gazoduct ar fi urmat să aibă o lungime totală de 550 de kilometri. Transgaz va primit de la Comisia Europeană 179 de milioane de euro pentru acest proiect.
