Aplicarea principiilor de smart city este o încercare pentru oricare primar, având în vedere situația infrastructurii, este concluzia la care au ajuns participanții la conferința „Utilități Smart în România – Dezvoltarea Sustenabilă a Infrastructurii Orașelor”, organizată de Govnet. Cea mai mare problemă o reprezintă termoficarea, veche și nereparată, care produce pierderi mari și nu permite realizarea unui sistem smart. Cu toate acestea, autoritățile locale încearcă să facă câte ceva, de la iluminatul inteligent din București, la un program cu disponibilul de locuri de parcare din Iași.
„Pentru a putea aplica principiile de smart city, trebuie o nouă viziune. Pentru un primar este greu de înțeles și acceptat că utilitățile sunt fundamentul. Peste ele vii și construiești orice concept”, a declarat Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, la conferința Govnet.
„Din punctul meu de vedere, în ceea ce privește utilitățile, primul pas este unificarea legislației, pentru că astezi avem legislație care reglementează în moduri diferite. Pe anumite paliere avem suprareglementări, iar pe alte paliere nu avem deloc. De exemplu, azi nu am un plan coordonator de rețele la nivelul municipiului”, a spus primarul, care a ținut să precizeze că, în aceste condiții, nu există baza pentru a construi un Plan de Urbanism General corect.
Potrivit acestuia, nu se cunosc date fundamentale, precum cadastrul sau numărul exact al populației. Una spune INS la recensământ, Autoritatea Electorală Permanentă alta, iar Direcția de Evidență a Populației altă cifră. „Aceeași problemă a fost și la utilități. RAJA, cea mai mare companie de utilități din sud-estul Europei, și-a făcut treaba și a inventariat rețelele. La energie a fost o sinusoidă. A fost dificil să aflu informații de la ei (n.r. – compania de electricitate). Nu este important numai pentru PUG, ci și pentru alte programe”, a spus edilul. Același lucru se întâmplă și la termie și la rețeaua de gaze. Primarul susține că legislație există prin care firmele de utilități sunt obligate să furnizeze informații, dar nu se prevăd și sancțiuni „și atunci a trebuit să apelăm la bunăvoință. (…) Este important să avem informații, pentru că este necesară o radigrafie a situației de astăzi și să luăm decizii pentru viitor”, a spus Făgădău.
Constanța are un proiect premergător unui proiect de smart city. Un astfel de proiect subsumează 90 de obiective. Primarul a atras atenția că multe dintre aceste obiective nu sunt de competența autotirtăților locale, ci au relevanță regională sau națională din punct de vedere al competențelor. Pentru că există această imposibilitate, autoritățile su decis continuarea dezvolătorii pe trei paliere – un oraș al locuitorilor, unul al turiștilor și unul al investitorilor.
Termoficarea Constanței
Orașul Constanța, alături de București, este legat de activitatea Elcen, furnizorul de agent termic pentru locuitorii celor două unități administrative. Din cauza datoriilor pe care RADET le are către Elcen, cele două companii au intrat în insolvență.
Întrebat de modul în care se pot aplica principiile de smart city în cazul sistemului de termoficare din Constanța, primarul a fost categoric. „După 26 de ani de ineficiență, prima decizie ar fi să fug de Elcen. De aceea, prima intenție este să nasc concurență”, a spus Decebal Făgădău, care își dorește cât mai mulți producători de energie termică, publici, privați sau public-privat. Primarul vrea să preia magistralele de transport, pentru că aici situația este diferită de București, unde operatorul de termificare, RADET, nu deține și infrastructura. La Constanța, producătorul de energie termică deține și rețeaua. „Pentru mine, soluția este zonarea orașului, identificarea posibilităților de a investi în capacități de producție, micuțe, de 20-38MW. Există riscul ca, rămânând capitivi într-un sistem gigant, inflexibil, lumea să nu mai fie atrasă de sistemul centralizat. Sunt un susținător al sistemului centralizat de energie termică. Cu Elcen am 5 procese. Am refuzat să intru în insolvență. Municipiul Constanța a plătit 103% facturile ELCEN-ului în ultimii 3 ani de zile”, a completat primarul Constanței, Decebal Făgădău.
Rețea inteligență la Giurgiu
Municipiul Giurgiu a început să aplice principiile de smart city, care au adus primele beneficii pentru oraș. Dar, și în acest caz, infrastructura este baza.
„Prin strategia de dezvoltare urbană, ne-am stabilit 5 piloni de dezvoltare: Giurgiu oraș modern, Giurgiu oraș verde, Giurgiu eficient energetic, Giurgiu oraș cultural turistic și Giurgiu oraș sigur și sănătos. Pentru toți acești piloni, baza este infrastructura”, a declarat Nicolae Barbu, primarul municipiului Giurgiu.
„Un exemplu de bună practică în Giurgiu este reprezentat de smart utility în energia termică. Din anii 2010, 2011, s-au făcut investiții în ermoficare. Cele mai importante investiții au fost făcute în sistemul de distribuție, fiind înlocuit în totalitate în decursul a 6-7 ani. S-a ajuns la pierderi de energie nesemnificatipe pe sistemul de distribuție. Avem, în schimb, probleme cu sistemul de transport. A fost dimensionat pentru 15.000 de utilizatori, câți avea Giurgiu în vremurile de glorie. Acum are doar 5.000 și suntem mulțumiți că am limitat numărul plecărilor din sistem, pentru că în ultimii 5-6 ani, Giurgiu s-a racordat la rețeaua de gaz și era tendința de debranșare și de trecere pe centrale termice”, a spus edilul, care a ținut să precizeze că, în ultimii 4 ani, prețul enegiei termice nu a fost modificat.
Pentru primarul din Giurgiu, foarte importantă a fost aplicarea conceputului de smart utility, cu echipamente care înregistrează și controlează parametrii energetici la fiecare utilizator. Primarul a declarat că cele mai importante au fost dotările de la instituțiile de stat, precum școlile și grădinițele. „Printr-o investiție de 80.000 de euro, am adaptat o componentă electronică la aceste module termice montate la utilizatori, prin care le monitorizăm dintr-un singur lapetop”. Modificările necesare se fac în timp real. „Așa am reușit să reducem pierderile din consumul excesiv, nu piederile din rețea”. Problema de rezolvat o reprezintă piederile din rețeaua de transport.
Primarul consideră că modelul de smart city promovat la Giurgiu este un exemplu de bună practică, tocmai prin rezultatele pe care le-a dat. Potrivit acestuia, nota de plată pentru energia termică consumată în această iarnă a fost mult mai mică decât în cazul în care nu ar fi aplicat măsurile adoptate.
