Grindeanu: Legea redevenţelor la hidrocarburi ar urma să fie gata în acest trimestru

Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că se lucrează la o nouă lege a redevenţelor pentru hidrocarburi, care ar urma să fie finalizată în acest trimestru. La rândul său, ministrul Economiei, Mihai Tudose, a precizat că aceasta se va aplica pentru exploatările de petrol şi gaze ce se vor deschide după aprobarea noii legile, zăcămintelor aflate acum în explorare/exploatare, pentru care există acorduri petroliere în vigoare, urmând să li se aplice nivelurile de redevenţe din aceste acorduri, adică cele actuale.

Premierul Grindeanu a mai spus că suprataxa care există la producţia internă de gaze rămâne în vigoare, că se discută în Parlament şi se iau în calcul ”toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câştige din exploatarea acestor resurse naturale”.

Întrebat când va fi finalizată Legea redevenţelor, Sorin Grindeanu a răspuns că există un grup de lucru format din reprezentanţi ai ministerelor Energiei, Economiei şi Finanţelor, care se ocupă de aceasta. ”Se lucrează. E un grup de lucru în care mai mai multe ministere lucrează – Ministerul Energiei, Economiei, Ministerul de Finanţe, bineînteles. Se lucrează, ceea ce s-a cristalizat până acum, dar nu vreau să spun mai mult, e un fel de împărţire a acestor redevenţe, pe de-o parte cele onshore, adică pe pământ, şi cele offshore, adică alt tip de redevenţă, pentru că şi tipul de exploatare în largul mării e diferit de cel de pe pământ”, a afirmat Grindeanu.

El a mai spus că va fi respectat programul de guvernare, iar legea va fi gata în acest trimestru.

La rândul său, ministrul Economiei, Mihai Tudose, a precizat că noua legislaţie privind redevenţele se va aplica noilor exploatări de gaze şi petrol. Actualele exploatări de hidrocarburi se fac în baza unor acorduri petroliere, documente aprobate inclusiv prin Hotărâri de Guvern şi care prevăd şi nivelurile redeveţelor. Acordurile petroliere sunt încheiat pe diferite termene, care pot ajunge până la 49 de ani, cu posibilitate de prelungire. Astfel, doar perimetrelor ce vor fi scoase la licitaţie pentru explorare/exploatare după adoptarea legislaţiei privind redevenţele li se vor aplica noile niveluri.

În ceea ce priveşte suprataxa care există la producţia internă de gaze, premierul Grindeanu a spus că se discută în Parlament. ”S-a discutat şi se discută şi în Parlament, au fost discuţii în comisiile de specialitate, nu vreau să intru peste dreptul Parlamentului de a legifera. Ce vă spuneam e că acest grup interministerial, pe lângă această împărţire a redevenţelor onshore – offshore, are în calcul toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câştige din exploatarea acestor resurse naturale, dar la fel de important e să putem să ajungem la un preţ competitiv odată ce sunt exploatate aceste viitoare zăcaminte pe care le avem, fie că vorbim de Marea Neagră, fie de cele de aici, de unde ne aflăm azi (n.r. – Buzău), să avem un preţ competitiv. Vorbim de o piaţă liberă şi vom vorbi şi mai mult de o piaţă liberă în anii viitori”, a mai declarat prim-ministrul.

Premierul Sorin Grindeanu, alături de ministrul Energiei, Toma Petcu, şi ministrul Economiei, Mihai Tudose, precum şi de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi cel al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au participat la prezentarea celui mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani, pe platforma Caragele, în localitatea CA Rosetti, din judeţul Buzău.

În cadrul vizitei, premierul Grindeanu a avut o întâlnire tehnică de lucru cu conducerea Ministerului Energiei şi a companiei Romgaz Mediaş, pe tema perspectivelor de dezvoltare ale zăcământului descoperit în zona Caragele. Potrivit directorului general, Virgil Metea, Romgaz intenţionează să foreze în 2017 şase sonde în acest zăcământ, dintre care trei sunt deja în funcţiune, investiţiile ajungând la suma de 40 de milioane de euro. Punerea în producţie a acestui zăcământ va presupune investiţii de circa 140 de milioane de euro, destinate, printre altele, şi lucrărilor de foraj de sonde pentru confirmarea creşterii potenţiale a volumelor disponibile în acest perimetru. Zăcământul urmează să fie pus în producţie de către Romgaz în anul 2019. În acelaşi an ar urma să fie pus în funcţiune şi gazoductul BRUA.

“România este una dintre ţările din regiune cu cea mai redusă dependenţă de sursele externe de gaze. Descoperirea zăcământului de la Caragele este încă un pas pe drumul României spre asigurarea independenţei energetice şi spre consolidarea statutului de factor de stabilitate în UE. Totodată, este un moment important ce contribuie la atingerea obiectivului nostru de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie”, a afirmat premierul Grindeanu.

Ca urmare a proiectelor de explorare şi a testelor de producţie derulate în anii 2011-2016, în iunie anul trecut, Romgaz a descoperit în complexul structural Caragele (între Buzău şi Brăila), lung de circa 35 de kilometri, o importantă acumulare de gaze naturale la adâncimi între 1.500 şi 4.000 de metri. Acumulările de gaze au valori de circa 25 – 27 miliarde metri cubi, cu potenţial de creştere în urma evoluţiei explorării, putând asigura consumul întregii ţări pe o perioada de doi-trei ani, se arată într-un comunicat transmis de Guvern. În acest an urmează explorări la adâncimi mai mari de 4.000 metri.

Noua lege a redevenţelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară. Redevenţele actuale, pentru exploatări onshore (pe uscat) şi offshore (în largul mării) sunt stabilite la valori între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării.

Petcu spune ca gazele din Caragele valoreaza 4 miliarde dolari

Descoperirea Romgaz de la Caragele, conform primelor estimări, ar putea acoperi consumul României pe trei ani, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, precizând că zăcământul a fost evaluat la patru miliarde de dolari.

„Romgaz ne-a prezentat aici cea mai mare descoperire pe care o companie românească a făcut-o pe rezerve de gaze, o rezervă ce înmagazinează, pe primele estimări, 30 miliarde metri cubi și posibilitatea de exploatare undeva la 27 de miliarde metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge probabil 3 ani, dacă am exploata doar de aici. Un depozit evaluat ca și preț minim undeva la 4 miliarde de dolari. Este o descoperire foarte importantă, care a trecut deja în faza de exploatare. Chiar azi, aproape 100.000 de metri cubi de gaz de aici vor fi trimiși în sistemul național. O descoperire care dă un potențial foarte mare nu doar economiei românești, așa cum ne dorim de fiecare dată, ca prin domeniul energiei să dezvoltăm foarte mult și economia, dar în primul rând dă acea posibilitate ca România să devină un hub pe zona gazelor, un jucător important în regiune și poate nu numai”, a spus Toma Petcu.

Ministrul Energiei a mai afirmat că a solicitat conducerii Romgaz ca în bugetul pe acest an să prevadă sume importante și pentru construirea de depozite de înmagazinare, deoarece, pentru a deveni un jucător importat pe piață, trebuie să avem rezerve.

„Un alt proiect pe care ni l-am asumat în programul de guvernare și de la preluarea acestui mandat, este să devenim un jucător independent pe piața de gaze. Si acest lucru trebuie să-l facem și prin mărirea capacităților. Am cerut conducerii Romgaz, atunci când și-au creionat bugetul, ca în acest buget să prevadă sume suplimentare pentru dezvoltarea de noi capacități de depozitare. La ora actuală sunt cuprinse în proiect sume pentru aproximativ 4 noi depozite, pentru mărirea capacității. Descoperim noi rezerve, pe de altă parte avem BRUA (gazoductul Bulgaria — România — Ungaria — Austria n.r), important este că, pentru a deveni jucător important, trebuie să ai rezerve, depozite, să înmagazinezi la prețuri mici, fie din producția proprie, fie din producția externă, din import, fie gazele din Marea Neagră”, a mai spus Toma Petcu.

La rândul său, ministrul Economiei, Mihai Tudose, a menționat că această descoperire dă României posibilitatea de a exporta gaze și, dacă „ne jucăm cartea cum trebuie”, de a deveni un hub energetic în zona Balcanilor.

„În mod cert putem duce și la export aceste gaze. Vorbim de cel puțin două componente. O componentă de siguranță energetică națională, fiindcă, dacă azi avem producție internă, care este aproape similară cu consumul, în curând, și cu această nouă descoperire, începem să vorbim de o supraproducție, cu ghilimelele de rigoare. Am ajuns în această situație, care va avea cel puțin două efecte: începem să jucăm pe export și începe să se echilibreze piața. Teoretic este un imbold foarte bun și pe zona de competitivitate. Cu cât va avea mai mult Romgaz în rețeaua națională, cu atât vor începe să intre în rețeaua națională, în magistralele Transgaz și ce înseamnă exploatările offshore, România va deveni un exportator și va deveni, dacă ne jucăm cartea cum trebuie, un hub energetic pe zona Balcanilor”, a spus Tudose.

Acesta și-a exprimat speranța ca „această abundență” de pe piața de energie să atragă și atenția unor actori importanți din petrochimie și să nu mai fim numai o țară care „arde gazul”, ci să facem „petrochimie din el”, să producem îngrășăminte, mase plastice, haine, adică plus valoare.

Strategia energetică, în avizare la Ministerul Mediului

Strategia energetică este în prezent în procedura de avizare la Ministerul Mediului, iar pe parcursul avizării vor putea fi depuse și modificări, pentru a salva din etape, a mai spus Toma Petcu.

„La ora actuală, strategia este în procedură de avizare la Ministerul Mediului. Din păcate, atunci când am preluat mandatul, în discuțiile cu doamna Gavrilescu (ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu – n.r) am descoperit că, de fapt, acea procedură era blocată, pentru că Ministerul Energiei ar fi trebuit, încă de anul trecut, de la depunere, să realizeze o comisie pe care nu a realizat-o. Am reușit într-o perioadă foarte scurtă să înființăm această comisie de lucru pentru analiză. Vom merge mai departe cu procedura și toate modificările pe care le vor analiza specialiști din cadrul ministerului, din afara ministerului, cei din cadrul Ministerului Economiei și din celelalte ministere suport vor fi depuse ca și modificări în timpul procedurii de autorizare, pentru că astfel dorim să salvăm din etape. Dacă am fi retras această strategie și am fi reluat procedura de creionare și apoi am fi redepus-o la Ministerul Mediului probabil că pierdeam câteva luni bune, dacă nu chiar un an”, a explicat Toma Petcu.

El a afirmat că proiectul de strategie lăsat de fostul ministru al Energiei excludea câteva componente, precum mixul energetic.

„Strategia pe care ne-a lăsat-o fostul ministru al Energiei exclude câteva componente foarte importante, În primul rând mixul energetic, care este foarte important pentru România, și am detaliat tot timpul că avem unul dintre cele mai bogate mixuri energetice și avem nevoie să-l menținem în continuare. Este foarte important să ne axăm foarte mult pe zona de cărbune, să știm cum putem susține această zonă și ce putem să facem pentru ei. Avem câteva obiective stabilite prin programul de guvernare pe care trebuie să le includem în această strategie și ne dorim ca această strategie să fie mai amplu dezbătută. Într-adevăr, din 2017 nu mai avem nicio strategie, dar ideea de a face repede o strategie, fără să fie dezbătută cu toți factorii ar fi o greșeală. Și atunci nu o retragem, mergem pe ea. O modelăm din mers”, a spus ministrul Energiei.

În noiembrie 2016, Ministerul Energiei, condus la acea vreme de Victor Grigorescu, a lansat în dezbatere proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, care, pe parcurs, a mai suferit unele modificări.

Tudose: Sunt multe localităţi care nu au gaze, dar îşi doresc

Ministrul Economiei, Mihai Tudose, a mai spus că sunt multe localităţi care nu au gaze şi unde oamenii îşi doresc să aibă, însă există şi situaţii contrare, dând ca exemplu comune din judeţul Brăila, unde s-au construit reţele gaze, dar locuitorii au renunţat apoi, din cauza facturilor mari. Localităţile din apropierea zăcământului de gaze naturale din judeţul Buzău nu sunt alimentate cu gaze, oamenii încălzindu-şi locuinţele cu lemne.

”Sunt multe localităţi care nu au gaze, care îşi doresc gaze, e un deziderat. Suntem la Buzău acum, dar la Brăila s-au tras gaze în câteva localităţi; până a venit prima factura a fost bine, apoi au mai rămas patru-cinci agenţi economici: şcoala, primăria şi biserica eventual. Ceilalţi au băgat lemne în sobă, iar cel care a concesionat distribuţia a rămas cu reţeaua şi cu investiţia fără să o amortizeze. Dar sper că, odată cu creşterea nivelului de trai, cu creşterea venitului minim garantat, crescând puterea de cumpărare, şi cu înăsprirea regimului silvic să devină atractivă şi încălzirea pe gaze”, a declarat Mihai Tudose.

Pe de altă parte, ministrul Energiei, Toma Petcu, a spus că nu există niciun fel de finanţare europeană pentru dezvoltarea reţelelor de furnizare a gazelor în localităţi, iar primăriile ”sărace” nu pot face astfel de investiţii.

”Nu a existat şi nu există niciun tip de finanţare europeană pentru dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor în localităţi. S-au dezvoltat reţele doar acolo unde piaţa a cerut şi a venit un distribuitor, care şi-a asumat dezvoltarea reţelei. În rest, primăriile, cum sunt şi cele de aici, din zona Caragele, sunt sărace şi nu au posibilitatea să realizeze o reţea de gaze pe propria cheltuială şi apoi să vină cu un serviciu de concesiune şi distribuţie”, a declarat Petcu.

De altfel, localităţile aflate în apropierea zăcământului de gaze naturale din judeţul Buzău nu sunt alimentate cu gaze, iar oamenii îşi încălzesc locuinţele cu lemne.

Grindeanu despre descoperirea de gaze

Exploatarea zăcământului de gaze naturale de la Caragele, judeţul Buzău, care se va dezvolta în următorii ani se cifrează ca volum undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz, fiind cea mai importantă descoperire din anii de după revoluţie, a declarat premierul Sorin Grindeanu.

Şeful Executivului a subliniat că, prin acest proiect, dar şi prin altele asemănătoare, se doreşte ca România să devină un hub energetic regional. „Am ţinut azi să vin şi cu alţi colegi din guvern la Caragele la această nouă exploatare. E o exploatare foarte importantă care se va dezvolta în anii următori, undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz, cea mai importantă descoperire din anii de după revoluţie”, a declarat Sorin Grindeanu, prezent la structura Caragele unde se dezvoltă exploatarea Romgaz.

Premierul a adăugat că, din punct de vedere al volumului zăcământului de gaze naturale de la Caragele, „exploatarea acestuia ar asigura independenţa energetică a ţării noastre doi-trei ani de zile”.

„Sigur, îmi doresc să încurajăm astfel de proiecte şi aici vorbim şi de o companie 100% românească, Romgaz, nu că ar avea neapărat importanţă acest lucru, dar încurajăm astfel de acţiuni din două perspective, în primul rând pentru a asigura independenţa energetică a ţării noastre, un lucru extrem de important. Şi în al doilea rând ne dorim, prin dezvoltarea altor proiecte energetice, ca România să devină un hub energetic regional. Acestea sunt două lucruri extrem de importante şi aş încheia prin a vă spune că trebuie să ieşim din acest cerc vicios. Un cerc dat de neputinţa noastră în aceşti ani de a exploata resursele naturale. De prea multe ori doar am spus şi nu am ştiut să exploatăm aceste lucruri. Avem o ţară bogată, care, atunci când vine vorba de a exploata resursele naturale, bogăţiile acestei ţări, nu am ştiut să le valorificăm în folosul cetăţenilor. Sper ca semnalul pe care azi îl transmitem şi noi ca guvern şi Parlamentul României să fie unul important pentru această industrie”, a mai declarat premierul.