Grupul Iridex, operatorul gropii de gunoi de la Chiajna, a realizat în totalitate cele 21 de măsuri impuse de Garda Naţională de Mediu ca urmare a controlului din iulie-august 2016, a declarat, joi, Cornel Pascu, preşedintele grupului, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la depozitul de deşeuri. În lipsa acestei conformări, depozitul de deșeuri urma să fie închis, iar gunoiul Bucureștiului ar fi trebuit dus la alte gropi, cel mai probabil în afara județului Ilfov.
Compania a investit în ultimele luni 700.000 de lei pentru a se conforma cerinţelor Gărzii de Mediu, după ce a primit amenzi de 430.000 de lei. Termenul-limită pentru realizarea acestor lucrări era 10 octombrie 2016, informează Agerpres.
„Cele 21 de măsuri urmăresc diminuarea şi, mai ales, prevenirea răspândirii unor eventuale mirosuri, iar unele dintre acestea exced cadrul legal. În egală măsură, considerăm că este important ca Garda Naţională de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Mediului să îşi alinieze cerinţele la legislaţia europeană şi să impună aceste cerinţe şi celorlalţi operatori care activează în această zonă, operatori care au ca obiect de activitate tot gestionarea deşeurilor”, a declarat Pascu.
El a arătat că există locuitori în zonă care au reclamat mirosuri neplăcute care ar veni de la depozitul Iridex. „Mirosurile care îi deranjează pe oameni am constatat că sunt periodice, nu tot timpul. Dar noi desfăşurăm activitate aici tot timpul. Ceea ce înseamnă că mirosul pe care îl simt ei nu este de la noi. S-au proliferat tot felul de poveşti care sperie copiii, că ardem deşeuri în furnale. Dar nimeni nu a venit aici să vadă. Noi nu ardem deşeuri, noi ardem doar gaz de depozit. Noi înţelegem disconfortul, dar o spun cu toată convingerea că mirosurile pe care le simt nu se pot datora activităţii noastre”, a arătat reprezentantul Iridex. Potrivit acestuia, de vină este şi extinderea zonelor rezidenţiale foarte aproape de depozitul de deşeuri.
În vară, controalele făcute de Garda Națională de Mediu au arătat că emisiile de hidrogen sulfurat de la groapa de gunoi Iridex sunt peste limitele admise, mirosul neplăcut fiind resimțit de către aproximativ 40% din populația Bucureștiului, au susținut la acea vreme șefii de la GNM și Ministerul Mediului. În aceste condiții, au fost impuse 21 de măsuri care aveau menirea de a înlătura mirosul neplăcut, dar și poluarea locului, în caz contar depozitul ar fi urmat să fie închis. Această măsură radicală ar fi complicat foarte mult sistemul de colectare a deșeurilor menajere din Capitală, pentru că ar fi rămas viabile numai alte două depozite, cel de la Vidra și cel de la Glina, care au avut și ele mari probleme de conformare, acompaniate de amenzi de la GNM.
