Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat marţi legea ce prevede transformarea banilor sustraşi din sistemul bancar în datorie de stat. Aceast proiect de lege a făcut parte dintr-un pachet din şapte proiecte de legi, pentru care Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, fapt ce a provocat un şir de reacţii în societate.În următorii 25 de ani, Guvernul de la Chişinău va trebuie să restituie Băncii Naţionale 13,5 miliarde de lei cu o dobândă de 5%.
Totodată, Nicolae Timofti a fost într-o oarecare măsură speranţa partidelor de opoziţie care au contestat decizia Guvernului. După ce a picat moţiunea de cenzură împotriva Executivului, lucru ce ar fi amânat transformarea miliardelor furate în datorie publică, partidele care au semnat sau au susţinut moţiunea de cenzură au sperat că cel puţin preşedintele Republicii Moldova ar putea să nu promulge legea.
Astfel, preşedintele a semnat decrete pentru tot pachetul de şapte legi. – Legea nr. 232 din 3 octombrie 2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor; – Legea nr. 233 din 3 octombrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative; – Legea nr. 234 din 3 octombrie 2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare; – Legea nr. 235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015; – Legea nr. 236 din 3 octombrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 154 din 1 iulie 2016; – Legea nr. 237 din 3 octombrie 2016 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 156 din 1 iulie 2016; – Legea nr. 238 din 3 octombrie 2016 privind modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2016 nr. 157 din 1 iulie 2016.
În aprilie 2015, presa scria că o sumă echivalentă cu 12% din PIB-ul Republicii Moldova pur şi simplu a dispărut fără nicio urmă. Scandalul a izbucnit atunci când Banca Centrală a Moldovei (BNM) a descoperit că trei instituţii financiare de la Chişinău au acordat împrumuturi în valoare totală de 1 miliard de dolari.
Este vorba despre bănci importante – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – care împreună deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv banii pentru plata pensiilor. Pe de altă parte, şi suma este enormă pentru Moldova, al cărei PIB nu trece de 8 miliarde de dolari.
Deşi vorbim de o sumă imensă, tranzacţia financiară a fost încheiată rapid, în câteva zile. Creditele au fost acordate chiar înainte de alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie 2014, care au fost câştigate la limită de partidele cu orientarea pro-europeană în faţa opoziţiei proruse. Mai mult, încă nu se ştie cine sunt beneficiarii acestor fonduri.
