Deşi mai sunt numai 6 săptămâni până la 1 iulie, autorităţile încă nu au stabilit nimic în legătură cu preţul gazelor naturale pentru populaţie. „Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, stabilit de Guvern, arată că, la 1 iulie, ar trebui ca preţul pentru consumatorii casnici să urce cu 10%, de la 60 lei/MWh, la 66 lei. Preţurile internaţionale sunt în jurul nivelului de 63 de lei, iar pe bursă ofertele de cumpărare ajung la 58 de lei. Producătorii ezită să vândă la acest preţ, din cauza taxei pe veniturile din reglementare, unde există un prag de 72 de lei. Probabil că pe piaţă ofertele s-ar întâlni undeva la 60 de lei pe MWh”, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, la conferinţa „Energie pentru viitor. Investește inteligent”, organizată de publicaţia InvesTenergy.
Potrivit lui Havrileţ, în aceste condiţii nu se mai justifică o majorare a preţului pentru populaţie de la 1 iulie, întrucât tariful reglementat ar deveni mai mare decât cel din piaţa liberă.
„ANRE a venit cu trei propuneri de rediscutare a calendarului de liberalizare: eliminarea sa totală şi intrarea pe piaţa liberă, prorogarea calendarului pentru un an sau măcar pentru trei luni, adică până la 1 octombrie, urmând să evaluăm din nou, în funcţie de preţurile pieţei, iar o a treia propunere ar fi reajustarea actualului calendar pe alte preţuri, de exemplu îngheţarea preţului de 60 de lei timp de un an”, a mai spus Havrileţ.
Acesta a adăugat că Guvernul s-a arătat îngrijorat de faptul că preţurile mari s-au putea reîntoarce pe piaţă la iarnă, când consumul de gaze va fi mare.
„În acest sens, există posibilitatea să ne gândim la un depozit strategic, pentru siguranţa aprovizionării pe timpul iernii, când consumul este foarte mare, pe care să-l susţină toată piaţa de gaze, după modelul pieţei de energie electrică, unde siguranţa sistemului este asigurată prin rezerva secundară, terţiară etc.. Am putea propune ca o anumită cantitate de gaze să fie considerată strategică”, a adăugat şeful ANRE.
Reamintim, în urmă cu o săptămână, Havrileţ a anunţat că ANRE a solicitat Ministerului Energiei abrogarea de la 1 iulie a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieţei gazelor naturale pentru populaţie.
„Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situaţie. Am considerat că este important ca iniţiatorul Hotărârii de Guvern, care a instituit acest calendar, să ştie că, la ora actuală, evoluţia pieţei gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern care impune creşterea preţurilor la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie să fie abrogată şi să rămânem la preţul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preţ de referinţă, urmând ca piaţa să stabilească adevăratul preţ, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei, aşa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”, a susţinut oficialul ANRE.
„Ministerul Energiei solicită o analiză şi un studiu de impact, prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor preţuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă preţurile. Există posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil şi, în cazul în care s-ar întoarce preţurile în sensul creşterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceştia. Aşa cum vedem evoluţia petrolului, de care depinde preţul gazelor, piaţa petrolului rămâne la un nivel mic, iar, în următoarea perioadă de nouă luni, nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci, în anul gazier 2016 – 2017, nu vedem o modificare a preţului”, a continuat Havrileţ.
De remarcat, după instituirea calendarului de liberalizare, practic, de majorare a preţului gazelor, companiile producătoare de gaze din ţară trebuie să plătească un supra-impozit de 60% din banii obţinuţi în plus din majorarea preţului. Guvernuul nu pare deloc dispus să renunţe la banii din această supraimpozitare.
Analiză la investiţiile Transgaz şi Transelectrica
ANRE va analiza, până la 1 iulie, dacă operatorii pieţelor de energie electrică şi gaze, respectiv Transelectrica şi Transgaz, îşi îndeplinesc planurile de investiţii şi indicatorii de performanţă în funcţie de care conducerea societăţilor primeşte salarii şi bonusuri, a mai spus Niculae Havrileţ la conferinţa InvesTenergy.
„În fiecare an aceste companii vin la ANRE şi, până la data de 1 iulie ale fiecărui an, noi verificăm. Vom constata dacă investiţiile s-au realizat în cuantumul aprobat de ANRE, dacă au adus beneficiu pentru consumatorii de gaze şi energie electrică şi vom comunica aceste rezultate”, a spus oficialul Autorităţii de Reglementare.
El a amintit că, deşi Transelectrica şi Transgaz sunt companii de stat, conducerea lor este numită în baza unei ordonanţe privind guvernanţa corporativă, la fel şi contractele lor de management, unde sunt prevăzute salarii şi bonusuri în funcţie de performanţa companiilor.
„În general ei şi-au îndeplinit planurile de investiţii. Aceste companii sunt obligate să aibă planuri pe 10 ani, care se ajustează anual. Planurile de investiţii sunt foarte mari. De exemplu, Transgaz, pe următorii 10 ani, a prezentat un program de 1,5 miliarde de euro. În momentul de faţă, ei sunt în interiorul unei perioade de reglementare de cinci ani, în care îşi pot îndeplini toate sarcinile de investiţii pe care le-au prezentat”, a mai spus Havrileţ.
Potrivit acestuia, investiţiile în zona de transport nu sunt suportate de consumator înainte de punerea lor în funcţiune.
„Rata profitului Transgaz se calculează în funcţie de mai multe activităţi, iar una dintre ele este cea de investiţii, deci, practic, pentru recuperarea costurilor de capital, ei nu pot depăşi 7,7% şi nu au cum. În schimb au avut, au adăugat şi alte tipuri de activităţi, în special în activitatea de operare, în baza căreia au un profit pe care îl vom verifica şi vom vedea dacă este prea mare sau prea mic. Noi considerăm că, pentru activitatea de operare, ar trebui să aibă un profit modic, adică între 5 şi 10%, iar ei au raportat în jur de 20%”, a adăugat şeful ANRE.
Când i s-a reamintit că Transgaz nu are nici măcar un dispecerat prin care să monitorizeze piaţa în timp real, pentru a putea realiza o echilibrare, Havrileţ a admis că există probleme din acest punct de vedere.
„Operatorul de transport este partea cea mai importantă a sistemului gazier din România şi gestionează, ceea ce este foarte important, piaţa de echilibrare. În ceea ce priveşte operarea pieţei de echilibrare, nu putem spune că au succese importante”, a arătat el.
„Dacă observăm o problemă, vom ajusta tarifele în sensul descreşterii lor”, a adăugat şeful ANRE.
Tarifele de transport al gazelor au o pondere de 10% în preţul final plătit de consumatori.
Potrivit unui comunicat al Transgaz din 29 aprilie 2016, compania a realizat anul trecut investiţii de 239,5 milioane de lei, reprezentând 68% din totalul bugetat, care a fost de 352,2 milioane de lei, conform Adunării Generale a Acţionarilor care a avut loc în acea zi.
Totodată, AGA Transgaz a luat act de Raportul Comitetului Consultativ de Nominalizare şi Remunerare cu privire la remuneraţiile şi alte avantaje acordate administratorilor şi directorilor în cursul anului financiar 2015. Volumul de recompensare a echipei manageriale pentru activitatea desfăşurată in anul 2015 este de 2,82 milioane lei şi reprezintă unica formă de remunerare a membrilor Consiliului de Administraţie, se mai arată în comunicatul companiei.
Tinerii reprezintă cea mai inteligentă investiţie în viitorul energetic
În cadrul conferinței InvesTenergy, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu, a vorbit despre importanța implicării tinerilor în domeniul energetic și oferirea unui spațiu de dezvoltare pentru viitorii specialiști ai domeniului. De asemenea, Corina Popescu a făcut și precizări cu privire la Strategia Energetică a României.
„Este clar că direcția către care se îndreaptă România în domeniul energetic ar trebui să fie aceea în care tot ce se întâmplă în viitor să fie fundamentat. Mi-aș dori să avem tinerii alături de noi, pentru că ei au acel dram de nebunie, care poate să schimbe și să prezinte lucrurile dintr-o altă perspectivă. Este important, mai ales pentru Guvern, care ia decizii, să cunoască toate aspectele unei probleme și atunci când se ia o decizie, aceasta să fie fundamentată cu studii care să aparțină Guvernului, să existe studii de impact făcute corect, care să se bazeze pe date corecte de intrare. Să nu ne mai definim viitorul doar pe dorințe, ci și pe realități. Să avem puterea ca în momentul în care constatăm că lucrurile nu sunt bine definite, să le schimbăm, să facem analize periodice care să ne confirme sau să ne infirme datele. Tinerii au acest potențial. Poate că ar trebui să ne uităm către ei și din altă perspectivă. La Ministerul Energiei am încercat să aducem cât mai mulți tineri în echipa pe care o avem acum. Avem programe de internship atât pentru ingineri energeticieni, cât și pe partea de comunicare. Sub patronajul Guvernului vor exista programe de internship și în companiile în care statul are pachet majoritar. Putem să ne definim viitorul frumos dacă ne ocupăm cum trebuie și de prezent”, a declarat Corina Popescu.
Referitor la Strategia Energetică, secretarul de stat a afirmat că acesta nu este un document care trebuie monopolizat. „Eu cred că în domeniul nostru sunt foarte mulți oameni care au experiență și trebuie lăsați să își spună punctul de vedere, în așa fel încât să identificăm cele mai bune soluții pentru viitorul României, pentru că vorbim despre viitor”, a explicat Corina Popescu.
La rândul său, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a declarat că energia electrică este soluţia pentru satisfacerea cererii de energie în viitor. El a reamintit că trebuie “să părăsim petrolul, înainte să ne părăsească el”. Reamintim, petrolul este o resursă epuizabilă, mulţi analişti ajungând la concluzia că s-a atins deja vârful maxim de producţie.
Pe de altă parte, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, este de părere că eficienţa energetică reprezintă o şansă pentru România, investiţiile în această direcţie absolut necesare. El a dat ca exemplu clădirile, care reprezintă aproximativ 45% din consumul de energie. Conform legislaţiei în vigoare, anual, autorităţile trebuie să reducă cu 3% energia consumată de clădirile guvernamentale. “La noi, încă se inventariază clădirile”, a spus Calotă. El a precizat că este necesară o îmbunătăţire serioasă a eficienţei energetice şi în transporturi. “Totuşi, finanţarea îmbunătăţirii eficienţei energetice exclusiv comercial, în acest moment, este o fata morgana”, a mai spus Emil Calotă.
Piaţa românească nu oferă suficiente proiecte de anvergură
Conform directorului general al Grupului Romelectro, Cristian Secoşan, piaţa românească de energie nu oferă suficiente proiecte de anvergura celor căutate de Grup, de aceea au început să reia participările pe pieţele externe.
“Romelectro are în plan diversificarea portofoliului de investiții și găsirea de piețe externe care pot absorbi aceste investiții”, a declarat Cristian Secoşan, la conferinţa InvesTenregy. Dacă Europa pare că a încetinit la acest capitol, după anii în care energia regenerabilă a ținut capul de afiș, Africa și Orientul Mijlociu sunt zonele cele mai efervescente din punctul de vedere al proiectelor de investiții.
Cristian Secoșan a precizat că Romelectro a stabilit patru direcții în care pregătește investiții: în consolidarea poziției grupului pe piața internă, precum şi în capacitățile de generare a energiei. A treia este direcția piețelor externe: Romelectro a creat deja o companie în Arabia Saudită, pentru a avea o bază de lucru în Orient. În Egipt, de exemplu, își propune să ducă și alte companii autohtone pentru a crea un hub de soluții energetice românești în regiune. Ultima direcție de investiții este legată de tehnologii, stocarea de energie și rețelele inteligente.
Statul ar trebui să sprijine investiţiile în producţia de energie
Statul român ar trebui să sprijine investiţiile în producţia de energie prin mecanisme de piaţă, precum contractele pentru diferenţă, a declarat Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica, în cadrul conferinţei InvesTenergy.
„Nu este sănătos să pui faţă în faţă două resurse energetice, să discuţi de exemplu despre nuclear versus cărbune. Avem şansa unei ţări care are toate resursele. Cred că ar fi absolut inconştient să nu le folosim pe toate, să nu le folosim echilibrat, dar şi să nu le folosim la timp. Ceea ce constatăm astăzi în domeniul generării de energie este că România are câţiva mari producători. Cel mai mare producător de energie regenerabilă (CEZ – n.r.) beneficiază încă de schema de sprijin, avem şi un producător de cărbune care se zbate la limita insolvenţei (Complexul Energetic Oltenia – n.r.), avem celălalt mare producător de cărbune care intră şi iese din insolvenţă (Complexul Energetic Hunedoara – n.r.), avem producătorul hidro în insolvenţă de câţiva ani şi se chinuie să iasă din insolvenţă şi avem şi nuclearul, care rezistă, este sănătos şi este numărul unu mondial. Dar să ştiţi că putem fi numărul unu mondial doar dacă putem face în continuare investiţii. Astăzi nu se pot face investiţii în domeniul generării de energie electrică şi mi-ar plăcea să mă combată cineva”, a spus Lulache.
În opinia sa, soluţiile sunt fie reîntoarcerea la un sistem reglementat, care să permită astfel de investiţii, fie identificarea de noi mecanisme, care să încurajeze investiţiile în producţia de energie, în condiţiile în care motivaţia primordială pentru orice investiţie este profitul.
„Va trebui să facem un brainstorming, să vedem care ar putea fi acel mecanism şi va trebui să stăm la aceeaşi masă cei din energie, dar şi cei din industria financiară şi ar trebui să avem la masă şi strategii ţării”, a continuat şeful Nuclearelectrica.
Lulache a arătat că Nuclearelectrica are nevoie de astfel de mecanisme de sprijin pentru investiţia de peste un miliard de euro pe care o va derula compania pentru extinderea duratei de viaţă a reactorului 1 de la Cernavodă.
„Cum vom face investiţia în extinderea perioadei de viaţă a unităţii 1 care este de peste 1 miliard de euro? Avem o sursă deja în portofoliul nostru. Mereu suntem întrebaţi de ce nu investeşte Nuclearelectrica în „a”, „b” sau „c”, pentru că stă pe atâţia bani, are sute de milioane în conturi şi nu le investeşte. Nu le investim pentru că le punem deoparte pentru proiectele noastre de investiţii, iar proiectul prioritar este retehnologizarea Unităţii 1. Dar, cu siguranţă, va trebui să folosim şi resurse atrase, în măsura în care condiţiile de piaţă se vor menţine. Ne place să credem că până la acel moment statul român va putea să vină cu acele mecanisme alternative, mecanisme-suport de sprijinire a investiţiilor mari în energie, ca de exemplu contractele pentru diferenţă”, a adăugat Daniela Lulache.
Ideea contractelor pentru diferenţă, care să încurajeze investiţiile în energie, apare şi în raportul sesiunii de lucru din sectorul energiei electrice din cadrul Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei.
În acest document se menţionează faptul că tehnologiile de producere a energiei electrice în multe dintre centralele pe bază de cărbune şi gaz natural din România sunt la nivelul anilor 1960-1970 şi trebuie înlocuite, însă există riscul să nu mai putem realiza acest lucru în timp util.
„Astăzi, după mai bine de 30-40 de ani de utilizare, trebuie construite noi capacităţi, care să le înlocuiască treptat, dar într-un ritm susţinut, pe cele retrase. Din cauza transformărilor rapide şi profunde parcurse de sectorul electroenergetic la nivel global şi a incertitudinilor create de semnalul de preţ pe piaţă de electricitate, există riscul ca aceste investiţii să nu fie realizate în timp util. Astfel, chiar şi dezvoltarea capacităţilor convenţionale de generare ar putea necesita mecanisme de ajutor de stat: bonusuri de cogenerare (eventual trigenerare) sau contracte pentru diferenţa (CfD), dacă aplicarea acestora va fi în cele din urmă permisă prin decizie a Curţii Europene de Justiţie”, precizează raportul.
În situaţia în care condiţiile de piaţă descurajează investitorii de la a investi în orice fel de capacităţi noi, cu impact asupra securităţii aprovizionării, se poate pune problema unei intervenţii a statului prin scheme de sprijin – precum crearea unei pieţe de capacitate pentru a asigura funcţionarea temporară a grupurilor pe bază de cărbune din raţiuni de securitate energetică.
„Este, însă, important ca orice mecanisme de ajutor de stat pentru surse neregenerabile de energie să fie construite în jurul imperativelor de adecvanţă şi siguranţă în funcţionarea SEN (sistemului energetic naţional – n.r.), fără a favoriza tehnologii sau unităţi anume de producţie din alte considerente”, menţionează autorii documentului.
Înfiinţarea unei mari companii energetice este o idee bună
Ideea integrării actualilor producători de energie dintr-o singură sursă în companii mari cu mai multe surse este bună, însă foarte greu de realizat, a mai spus Daniela Lulache.
„Principial, este mai bine să ai un coş de surse într-o companie, decât o singură sursă, deci, la nivel teoretic, cu siguranţă că este un gând bun, corect, echilibrat. Dacă ne referim în termeni practici în ce măsură o remixare este realizabilă, sincer, am mari semne de întrebare, iar eu, personal, nu pot să spun că am remarcat-o ca pe o idee foarte serios analizată în cadrul Strategiei Energetice. Evident, nimic nu este imposibil, dar cred că este foarte greu de realizat”, a arătat Lulache.
Problema competitivităţii şi a modernizării sectorului de producţie a electricităţii poate fi abordată prin integrarea în companii mari a actualilor producători bazaţi pe diferite surse primare de energie, se spune în raportul sesiunii de lucru din sectorul energiei electrice din cadrul Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei.
„O posibilă abordare a problemei legate de asigurarea competitivităţii, sustenabilităţii şi modernizării sectorului de generare poate consta în integrarea în societăţi mari a producătorilor bazaţi pe diferite surse de energie primară: cărbune, gaz natural, hidroenergie, surse regenerabile de energie (SRE). În orice caz, este necesar mai întâi ca producătorii în regim mono-combustibil să-şi dimensioneze în mod corect structura de cheltuieli operaţionale şi de personal, pentru a putea funcţiona eficient pe baza unui număr limitat de ore de acces în ordinea de merit. Eficientizarea poate avea loc fie în interiorul unor companii integrate, fie în afara lor, pe baza accesului în ordinea de merit”, se spune în raport.
Iniţiatorii documentului afirmă că situaţia actuală, în care fiecare producător utilizează un singur tip de sursă primară, face ca producătorii pe gaz şi cărbune, combustibili mai scumpi, să nu poată deveni rentabili.
„Unităţile de producere a energiei electrice bazate pe cărbune şi gaz natural sunt necesare din perspectiva asigurării securităţii energetice. Actualul mix diversificat a permis, până în prezent, depăşirea condiţiilor dificile. Problema constă în faptul că mixul de energie electrică este alcătuit prin intermediul mai multor companii care funcţionează în regim mono-combustibil în condiţii de piaţă concurenţială. Furnizorii de energie electrică sunt cei care fac agregarea şi, evident, se îndreaptă spre energia electrică cea mai ieftină. Acest lucru face că energia electrică produsă pe baza de gaz natural şi cărbune să nu se regăsească printre preferinţe. În aceste condiţii, există riscul că producătorii de energie electrică ce utilizează cu preponderenţă aceşti combustibili să nu cumuleze suficiente ore de funcţionare pentru a deveni rentabili”, se mai precizează în raportul citat.
Ministerul Energiei a lansat spre consultare publică rapoartele sesiunilor de lucru din cadrul procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, iar cei interesaţi pot depune, până la data de 31 mai 2016, sugestii, opinii şi recomandări prin intermediul formularului pus la dispoziţie pe pagina de Internet a Ministerului Energiei, în secţiunea Strategie Energetică. Acestea vor fi luate în considerare în elaborarea documentului integrat de analiză calitativă a sectorului energetic românesc.
Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat în jurul datei de 15 septembrie 2016, prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obişnuite prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic naţional.
Energia românească nu poate exista fără cărbune
“Energia românească nu poate exista fără CE Oltenia, a cărui putere instalată este disponibilă 365 zile pe an, oferind stabilitate şi siguranţă SEN”, a declarat Constantin Bălăşoiu, director de sucursală în cadrul CEO, la conferinţa InvesTenergy.
CE Oltenia a demonstrat, în anumite perioade ale anului, că poate să susţină aproape 50% din consumul naţional de energie, acompletat Bălăşoiu.
Acesta a subliniat, de asemenea, faptul că rezerva de capacitate trebuie să constiutie “centura de siguranţă” a unui sistem energetic, pentru a asigura rezilienţa şi adecvanţa acestuia, conform modelului oferit de celelalte ţări din Uniunea Europeana.
”Este necesar să menţinem ceea ce este viabil în piaţă, capacităţile modernizate şi reabilitate la standardele europene, incluzând toate proiectele de mediu implementate (şlam dens, desulfurare, denoxare)”, a mai spus Constantin Bălăşoiu.
