România are un zăcământ de uraniu care este în curs de epuizare pe cale naturală și de mai multă vreme trebuia să deschidă un altul, pentru a avea o producție constantă de minereu, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Însă deschiderea unui zăcământ nou durează ani de zile. Ministerul Energiei a găsit la Compania Națională a Uraniului (CNU) deficiențe manageriale și a identificat practici antiperformanță, între care secretizarea excesivă a activităților companiei, secretizare care a mers ”până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societății care asigură auditul financiar al CNU”, potrivit unui comunicat al ministerului.
”Astfel, sub pretextul că Decizia Curții de Conturi din 2012 este clasificată ‘secret de serviciu’, aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situație degrevează auditorul extern de responsabilitățile pe care în mod uzual le are. De asemenea, date și informații necesare unui proces de management normal au fost ascunse nejustificat membrilor Consiliilor de Administrație din trecut”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Energiei.
De altfel, aproximativ 700 din cei 1.200 de angajaţi ai Companiei Naţionale a Uraniului vor fi disponibilizaţi în acest an. Asta după ce mina de uraniu Crucea-Botuşana din judeţul Suceava se închide temporar, în condiţiile în care CNU şi-a pierdut singurul client, Nuclearelectrica, care a preferat să cumpere uraniu mai ieftin din Canada.
Angajaţii care vor fi disponibilizaţi ca urmare a reducerii activităţii Complexului Energetic Hunedoara şi a Companiei Naţionale a Uraniului vor beneficia de măsuri de protecţie socială, dar şi de un venit lunar de completare, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aprobată miercuri de Guvern.
„Executivul a stabilit ca pe lângă măsurile de protecţie socială acordate de companii, pentru atenuarea impactului social, angajaţii disponibilizaţi ca urmare a reducerii activităţii celor două societăţi energetice să primească şi venit lunar de completare”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Executivul nu precizează care este numărul angajaţilor care urmează să fie daţi afară de la cele două companii.
Potrivit OUG nr. 36/2013, venitul lunar de completare se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele trei luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
Venitul de completare se va acorda lunar, pe perioade stabilite diferenţiat, respectiv pe 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani, 22 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 ani şi 24 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.
O altă problemă identificată de Ministerul Energiei la CNU este practica raportărilor incorecte față de organele de control.
”Au fost sesizate neconcordanțe între situațiile reale și cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Și acest aspect a fost adus la cunoștința organelor de cercetare penală”, arată ministerul.
Conducerea societății a înaintat organelor abilitate 3 sesizări cu privire la fapte de natură penală.
CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei.
Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producție. Odată cu dispariția subvenției, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluțiile corecte pentru continuarea activității în termeni competitivi. Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat și între octombrie 2012 și decembrie 2015.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis irevocabil annul trecut să mențină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plată către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curții de Conturi, în care se stabilește că veniturile cuvenite bugetului de stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei.
”Luând în considerare decizia ICCJ, Compania Națională a Uranului a încercat să actualizeze prețul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Națională Nuclearelectrica, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preț nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat. În aceste condiții, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare”, se mai arată în comunicat.
În luna ianuarie 2016, componența Consiliului de Administrație a fost modificată. La conducerea Companiei a fost numit un nou director general, Gelu Agafiel Mărăcineanu, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Noua conducere a CNU a decis renunțarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botușana și închiderea temporară a acesteia. Totodată, au demarat activitățile necesare începerii exploatării de la Tulgeș – Grințieș.
În plus, compania a fost restructurată în raport cu noile obiective.
