Documentul Strategiei Energetice Naţionale nu va fi asumat de nimeni în această toamnă, chiar dacă va fi gata, întrucât Guvernul se va schimba, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), în cadrul unei dezbateri pe tema viitoarei strategii energetice a ţării. Reamintim, Ministerul Energiei şi-a propus elaborarea Strategiei Energetice până în toamna acestui an. În prezent, se derulează consultări pe această temă cu specialiştii din sector.
„Personal, sunt sceptică că strategia energetică va fi finalizată în această toamnă. Poate fi gata un document, dar de asumat nu o să şi-l asume nimeni. În toamnă, Guvernul nu mai are rost să aprobe un document pe care să şi-l asume un Guvern politic viitor”, a adăugat Vlăsceanu.
Ministerul Energiei derulează, din 9 martie până în 15 aprilie, analiza calitativă a sectorului energetic, în scopul elaborării Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Vor fi implicaţi circa 200 de experţi de top din energetica românească, din mediul guvernamental, din Parlament, din mediul academic, din companii, din autorităţile de reglementare şi din alte ministere, a anunţat Radu Dudău, coordonatorul proiectului, la începutul lunii martie.
Potrivit acestuia, vor rezulta rapoarte sectoriale, din care va fi întocmit un raport integrat, ce va fi lansat în dezbatere publică în jurul datei de 25 aprilie. „Acest document va prezenta de fapt care este viziunea noastră asupra dezvoltării sectorului energetic, care sunt punctele vulnerabile şi care sunt soluţiile, cum ne vom îndeplini obiectivele”, a precizat Dudău, conform Agerpres.
El a mai spus că, ulterior, se va trece la modelarea cantitativă a datelor, cu ajutorul unui consultant internaţional, pe diferite scenarii, pornind de la unul de bază şi până la asumarea unor ţinte ambiţioase.
Pe de altă parte, conform secretarului general al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), Daniel Apostol, autorităţile discută şi elaborarea unei noi Legi a petrolului, care va include un nou impozit pe profit pentru companiile petroliere.
„Avem în discuţie o nouă Lege a petrolului, care, dincolo de subiectul redevenţelor, prevede existenţa unui impozit suplimentar pe profit. Partea bună este că se elimină taxa pe stâlp, care este în vigoare şi acum, şi care nu este nimic altceva decât o taxare a investiţiilor”, a spus Apostol.
Potrivit acestuia, contexul actual de pe piaţa petrolului este destul de dificil, în condiţiile în care preţul scăzut al barilului a afectat profitabilitatea petroliştilor.
„Când industria prosperă, are de unde (să plătească un impozit suplimentar pe profit – n. r.), dar acum nu este cazul”, a subliniat el.
La finele lunii martie, Artur Stratan, preşedintele ROPEPCA, declara că noul cadru fiscal din domeniul petrolier ar trebui să se aplice doar zăcămintelor noi, nu şi celor care în prezent sunt în exploatare.
„Există discuţii de doi ani privind un nou regim fiscal. Toată lumea spera că vom avea ceva concret în 2015, acum toţi speră că vom şti în 2016, însă fereastra de timp se îngustează din ce în ce mai mult. Au fost foarte multe contradicţii. Statul şi-a propus introducerea unui impozit petrolier, însă vrem ca noul cadru fiscal să se aplice doar acordurilor petroliere noi, nu şi zăcămintelor care sunt acum în exploatare. Nu putem schimba caii în mijlocul cursei”, a arătat Stratan.
El a explicat că deja multe zăcăminte au devenit nerentabile, după scăderea abruptă a preţurilor la ţiţei şi, din informaţiile deţinute de ROPEPCA, sunt câteva zeci de zăcăminte care ar urma să se închidă în 2016 din această cauză.
„Reducerea nivelului de fiscalizare este singura măsură pe care statul o poate lua pentru a susţine industria în această perioadă. Ar fi un balon de oxigen pentru noi. Statul ar trebui să fie pro-business, să încurajeze investiţiile”, a completat oficialul ROPEPCA.
Potrivit lui Stratan, statul ar urma să impună un impozit suplimentar companiilor petroliere, de 35% pe profit, însă nu se ştie momentan care este baza de calcul.
ROPEPCA a fost înfiinţată în anul 2012 şi numără 19 membri: ADX Energy, Amromco, Aurelian Petroleum, Bankers Petroleum, East West Petroleum, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Moesia Oil & Gas, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Raffles Energy, Repsol, Sand Hill, Stratum Energy, Winstar Satu Mare/Serinius Energy, Zeta Petroleum.
Grupul OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, a trecut pe pierderi în 2015, raportând un rezultat net negativ de 690 milioane de lei, faţă de un profit net de 2,1 miliarde de lei în anul precedent, în principal ca urmare a reducerii valorii contabile a activelor din Upstream, cauzată de scăderea cotaţiilor petroliere.
Preţul petrolului a scăzut de la aproximativ 115 dolari pe baril în 2015, la 55 de dolari pe baril la mijlocul anului trecut şi a coborât sub 30 de dolari la începutul acestui an, pentru ca acum să se tranzacţioneze la circa 40 dolari/baril.
Preţuri la energie de un leu/MWh
Cantitatea mare de energie regenerabilă care a ajuns pe piaţă a distorsionat foarte mult preţurile, astfel că există zile în weekend când electricitatea se vinde cu un leu pe MWh, a mai spus Silvia Vlăsceanu.
„Piaţa a fost distorsionată foarte mult de energia din surse regenerabile. Spre exemplu, sunt zile când, în weekend, nu am auzit chiar de preţuri negative, dar am auzit de preţuri de un leu/MWh. Nici măcar energia din soare sau vânt nu poţi s-o vinzi pe un leu, dar cum să facă acest lucru cei care produc pe gaze sau cărbune?”, a arătat Vlăsceanu.
Directorul executiv al ACUE a adăugat că liberalizarea pieţei din România este oarecum atipică decât în cazul celorlalte ţări europene, care au început mai devreme, întrucât la noi acest proces a coincis cu boom-ul din sectorul energiei regenerabile.
„În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei, am prins un moment atipic. Majoritatea ţărilor din UE au început înainte de noi. Efectul liberalizării a fost, în toate ţările, creşterea preţului la energie electrică şi la gaze naturale. La noi, liberalizarea a coincis cu boom-ul de energie din surse regenerabile, care, datorită unei scheme foarte generoase, mai generoase decât în ţări foarte dezvoltate din această lume, a creat o efervescenţă şi un elan. Cert este că efectul a fost scăderea preţului energiei pe piaţa concurenţială”, a susţinut reprezentantul ACUE.
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică, Vlăsceanu a arătat că încălzirea centralizată rămâne cea mai bună soluţie pentru consumatorii casnici, dar a arătat că şi aici există elemente care distorsionează piaţa.
„Încălzirea centralizată rămâne cea mai bună soluţie pentru consumatori casnici, este cea mai ieftină comparativ cu încălzirea individuală cu centrale de apartament. Acum utilizatorii centralelor de apartament beneficiază de un preţ preferenţial pentru gazele livrate populaţiei şi nu plătesc pentru cât poluează, măsuri care distorsionează piaţa”, a completat Silvia Văsceanu.
Specialişti din sectorul energetic au participat la o dezbatere pe tema viitoarei strategii energetice a României pentru perioada 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.
Printre participanţi s-au numărat Radu Dudău, consilier al ministrului Energiei şi coordonator pentru strategia energetică; Răzvan Nicolescu, senior consultant Deloitte şi fost ministru al Energiei; Cristian Petrescu, fost ministru al Dezvoltării Regionale; Silvia Vlăsceanu, director executiv ACUE, Ionuţ Purica, expert CNR-CME, Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA; Ovidiu Demetrescu, specialist în sectorul energetic.
