Industria locală a turismului a ieșit deja din criză și se află într-o permanentă dinamică. Atât segmentul de incoming, cât și cel de outgoing sunt în continuă dezvoltare, turismul fiind din ce în ce mai influenţat de către tehnologii, percepţii și puterea promovării. De asemenea, românii încep să capete încredere în turismul autohton, litoralul românesc fiind din ce în mai solicitat, la fel și stațiunile baneoclimaterice. Însă avem încă nevoie de promovare, de autostrăzi, de şcoli de turism eficiente și de aeroporturi modernizate. Despre toate acestea, dar și despre care sunt preferințele turiștilor români în 2016 în ceea ce privește destinațiile externe de vacanță a vorbit într-un interviu acordat publicației Focus-Energetic.ro consultantul în turism Traian Bădulescu. Acesta a prezentat totodată și un clasament al străinilor care ne vizitează țara.
– Cum ai caracteriza industria turismului azi, cel intern și cel extern?
Traian Bădulescu: Industria turismului din România se află într-o permanentă dinamică. În primul şi în primul rând, evident, a ieşit din criză. Pe de altă parte, paradoxal, criza nu se va mai termina niciodată. Trăim vremuri science fiction. Tehnologia se schimbă de la zi la zi, suntem martorii unor noi descoperiri, noi invenţii, se ivesc noi oportunităţi şi noi job-uri, dispar altele. Sistemul bancar mondial se află într-o furtună permanentă, unele ţări se dezvoltă, altele se îndatorează. Unele firme prosperă, altele cad. Fireşte că şi turismul se aliniază acestor tendinţe. Turismul este din ce în ce mai influenţat de către tehnologii, percepţii, puterea promovării. Turismul intern este într-o continuă dezvoltare, datorită creşterii calităţii serviciilor şi a siguranţei oferite de destinaţia România. Este o realitate, românilor le place din ce în ce mai mult să-şi petreacă sejururile sau să călătorească în România. Dintr-un total de circa 7 milioane de români care consumă servicii turistice, aproape 5 milioane aleg ţara noastră. Pe partea de turism intern, românii aleg agenţiile de turism mai ales pentru litoral şi pentru turismul balnear şi, parţial, pentru staţiunile montane, iar în cazul pensiunilor rurale şi al oraşelor, îşi fac rezervările pe cont propriu. Deja, avem 5-6 mari touroperatori specializaţi pe turism intern, în special pe litoral, care au lansat şi site-uri moderne, cu sisteme de rezervări incorporate, şi care fac o promovare eficientă României către turistul român.
Însă cel mai important segment este cel al incomingului, deci al turismului receptor. Pentru că reprezintă export de servicii, deci banii intră în ţară. După cum spune Gheorghe Fodoreanu, un om pe care îl admir mult, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi unul din practicienii şi teoreticienii incomingului, “incomingul românesc este ceva despre care toată lumea vorbeşte ca despre fotbal… Însă puţini se pricep. În două cuvinte, cred că este cea mai dificilă poziţie a unui vânzător de pe piaţa de export”.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, anul trecut, din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,4%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,6%, ponderi similare cu cele din anul 2014. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,5% din total turişti străini), iar din aceştia 85,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazati în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (266.900), Israel (219.300), Italia (211.200), Franţa (134.500), SUA (130.200). Cea mai mare creştere a fost înregistrată dinspre Israel, ţară dinspre care, în timpul verii, sunt operate şi 10 curse charter săptămânal către Constanţa, Bucureşti şi Oradea. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2015 a fost de 28,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,6% faţă de 2014. Deci, peste 70% dintre locurile de cazare din România nu sunt ocupate pe parcursul unui an. Cifra nu ar putea fi acoperită mult de către români, deoarece există o limită a circulaţiei populaţiei autohtone. Avem o populaţie de maxim 20 de milioane de locuitori, dintre care jumătate trăiesc în mediul rural. Restul poate fi acoperit, în mare parte, teoretic, de către turiştii străini!
Din păcate, şi la capitolul incoming, sunt maxim 30 de agenţii de turism româneşti specializate.
Turismul extern, numit şi outgoing, înregistrează şi el atât o creştere cantitativă, cât şi calitativă. Aici înregistrăm cea mai puternică bătălie, zeci de touroperatori mari, sute de agenţii de turism importante şi mii de agenţii de turism în total bătându-se pe acest segment. Calitativ, din ce în ce mai multe agenţii de turism au început să se nişeze, să creeze propriile produse (gen circuite, charter etc.) şi nu doar să revândă produsele partenerilor externi. Cantitativ, pe majoritatea destinaţiilor se înregistrează o uşoară creştere a numărului de turişti români.
– La ce ne-am putea aștepta în 2016 de la turismul intern?
T.B.: Nu pot spune că ne vom putea aştepta la un “boom”, dar cu siguranţă va fi o creştere importantă. Litoralul românesc a înregistrat, anul trecut, o creştere mare, iar tendinţa va continua. Pe lângă calitatea serviciilor, care este din ce în ce mai bună, pe lângă varietatea mare de tarife, pentru toate buzunarele, nordul litoralului beneficiază acum de plaje mult lărgite (Mamaia sud, Constanţa, Eforie Nord şi Eforie Sud), datorită accesării unui proiect european. Până la finele anului, vor fi refăcute şi plajele din sudul litoralului. Va conta mult, pentru că turiştii români merg la mare şi pentru plajă! Pe de altă parte, avem aproape 20 de hoteluri all inclusive, ajungându-se la circa 5000 de camere care oferă acest regim.
Şi pe partea de turism balnear, din ce în ce mai multe hoteluri sunt modernizate şi bine promovate. Aici amintesc de Băile Felix, bijuteria turismului balnear, dar şi de alte staţiuni precum Vatra Dornei, Balvanyos, Băile Govora etc.
Românii aleg în continuare şi pensiunile rurale şi agroturistice, simţind nevoia întoarcerii la natură şi la tradiţii, din cauza urbanizării aggresive, accelerate.
De asemenea, oraşele atrag din ce în ce mai mult. Sibiu, Braşov, Timişoara, Alba Iulia şi, mai nou, Iaşul şi Oradea, cu centrele lor istorice complet restaurate, pot fi comparate cu orice oraş istoric occidental. Neamţ este un judeţ care creşte în cererea turiştilor, fiind, practic, similar Bucovinei ca patrimoniu istoric şi cultural. Turiştii se pot caza la hoteluri complet renovate din Roman sau Piatra Neamţ şi pot mânca la unul dintre cele mai bune restaurant tradiţionale din România: Hanu Ancuţei.
– Ce soluții vezi pentru creșterea turismului intern, dar și pentru cel de incoming?
T.B.: Promovare, promovare, promovare, alături de dezvoltarea infrastructurii şi de creşterea calităţii serviciilor. Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de şcoli de turism eficiente. Românii încep să capete încredere în turismul autohton şi încep să scape de percepţiile vechi, cum că totul e învechit, nemodernizat, “comunist”. Cunosc multe cazuri de români care au refuzat să-şi mai petreacă în România concediile şi când s-au răzgândit, au rămas surprinşi de schimbările din ţara noastră. Nu spun că totul e perfect! Dar există mulţi turişti români, cu ceva bani, care trăiesc într-o lume paralelă, refuzând să vadă schimbările de la noi. Aceşti turişti cunosc mai bine alte destinaţii decât România. Nu e nimic rău în asta, nu îi critic pe aceştia, dar subliniez că ţara noastră îi va surprinde în mod plăcut.
Pentru incoming, avem nevoie de aeroporturi modernizate (şi avem din ce în ce mai multe, ultimele fiind Oradea şi Suceava), avem nevoie de operarea de curse charter dinspre destinaţiile ţintă spre România. Un exemplu este constituit de dezvoltarea curselor charter dinspre Israel, către Bucureşti, Constanţa şi Oradea, operate de Meidan Butnaru, director comercial Meshek Wings, un om pe care îl cunosc de vreo 12 ani.
Avem nevoie de o promovare agresivă, bine focusată, de relaxarea regimului de vize pentru ţări precum China, India ori Rusia, de unde putem primi mulţi turişti. Mulţi spun că nu avem infrastructură rutieră. Mai precis, nu avem o reţea bine pusă la punct de autostrăzi. Dar avem multe aeroporturi. Să nu uităm că turiştii vin din ce în ce mai mult pe calea aerului. Companiile aeriene care operează în România pot să se numere printer cei mai buni şi eficienţi ambasadori ai turismului românesc, iar compania naţională TAROM trebuie să fie un ambasador al turismului eficient.
Nu cred că trebuie să ne mai criticăm aşa de mult ţara în prezenţa străinilor. Pentru că o veste rea, negativă, are un impact mai mare decât 10 veşti bune. Ar trebui să realizăm că orice ţară are, mai mult sau mai puţin, probleme . Numai că multe ţări nu le pun în prim plan. Mulţi spun: ce turism să promovăm acum, întâi să ne dezvoltăm infrastructura, nu suntem pregătiţi… Ei bine, cu această mentalitate, cred că nu vom fi pregătiţi never ever! Acum este momentul, nu mai trebuie amânat. Avem ce oferi!
Mă bucură şi ideea organizării de delegaţii oficiale sau caravane, pentru promovarea României pe anumite destinaţii, aşa cum s-a făcut la finele lui ianuarie, în Rusia. Astfel de evenimente sunt necesare, pe lângă clasicele participări ale României la târgurile internaţionale de turism.
Tot pe partea de incoming, avem nevoie de o comunicare eficientă între sectorul privat şi cel de stat, dar şi în interiorul sectorului privat (între organizaţii, firme etc.) şi, respectiv, în interiorul sectorului de stat (între ministere, primării, consilii judeţene, autorităţi etc.).
Visul meu este să văd că va fi organizat un târg de turism al României cu adevărat internaţional unde, pe banii statului dar şi ai firmelor, organizaţiilor etc (hotelieri, agenţii de turism, companii aeriene) vor fi invitaţi sute de touroperatori în regim “hosted buyer” şi zeci de jurnalişti şi bloggeri, pentru a promova România de la faţa locului. În cadrul acestui târg ar trebui să existe şi un pretour sau un post-tour. Aşa fac americanii, austriecii, germanii, francezii, turcii etc.
– Care vor fi cele mai căutate destinații turistice, stațiuni interne în acest an?
T.B.: Pe Litoralul românesc, “number one”, va fi, ca de obicei, Mamaia, însă vin din urmă puternic Eforie Nord, Venus, Neptun… Avem plaje refăcute şi lărgite, iar Venus este cea de-a doua staţiune după Mamaia unde aproape toate hotelurile au fost modernizate.
Pe partea de balneo, vorbim de Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Balvanyos, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Sovata. Unele hoteluri atrag prin calitatea serviciilor, altele, prin preţurile extreme de atractive.
Staţiunile montane de bază rămân cele de pe Valea Prahovei (Sinaia), Predeal, Poiana Braşov, dar şi altele precum Borşa, Straja, Păltiniş.
Pe partea de turism rural, pe lângă bine cunoscuta şi accesibila regiune Bran-Moeciu, românii aleg zonele cu tradiţii puternice, precum Maramureş, Bucovina, Apuseni, Neamţ, nordul Olteniei, precum şi Delta Dunării, Mehedinţi şi altele. Ca oraşe, turiştii români optează pentru Sibiu, Braşov, Sighişoara, Oradea, Iaşi, Timişoara, Cluj…
– Spre ce destinații externe se vor orienta românii în 2016?
T.B.: Ca număr de turişti, primele două destinaţii vor fi Grecia şi Bulgaria, urmate de Turcia, Spania, Croaţia. Iar Austria va rămâne destinaţia numărul 1 în timpul sezonului de iarnă. Pe Grecia şi pe Bulgaria, situaţia va fi cel puţin similară anului precedent. Românii caută mult aceste două destinaţii, dar nu numai ei. Ruşii, care nu mai merg în Egipt sau Turcia, ori turiştii germani, se orientează şi ei din ce în ce mai mult spre cele două ţări.
Turcia, din cauza pierderii pieţei ruseşti şi a scăderii pieţei germane, se orientează mult mai mult pe promovarea în România. Turiştii români s-au aşteptat la reduceri de preţuri foarte mari, dar nu a fost cazul, deoarece serviciile din Antalya costă, au în spate şi multe cheltuieli. Oricum, în perioada de early booking au existat reduceri de până la 50%, media fiind de 30-35%. Dacă pe Grecia şi Bulgaria se vor orienta minim 250.000 de români pentru fiecare, în cazul Turciei, numai pentru Antalya va fi o creştere mare, de la 80.000 de turişti, cam cât erau anul trecut, la peste 100.000. La fel, Spania, dar şi Portugalia şi Croaţia, către care există acum şi curse charter, vor înregistra creşteri, mai mari sau mai mici. Dubai va rămâne o destinaţie foarte căutată, în creştere, însă mai puţin în sezonul de vară, când acolo este extreme de cald.
Mi-e greu să ofer o estimare exactă, dar şi Malta, Italia (Rimini, Sardinia, Sicilia etc.), destinaţii exotice precum Cuba, Thailanda, Mauritius, Republica Dominicană etc. vor înregistra o creştere.
2016 se anunţă, în concluzie, un an bun, dar cu provocări. Este nevoie de promovare, este nevoie de online, este nevoie de o comunicare eficientă am produsului. Deşi între agenţiile de turism va exista o concurenţă mare, mai ales pe segmental de outgoing, sper să nu mai asistăm la falimente şi insolvenţe spectaculoase. Momentan, piaţa se anunţă liniştită. Nicio agenţie din top 20 nu a avut probleme majore până acum, iar în ultimul an nu au mai fost înregistrate cazuri spectaculoase.
