Cea de-a XXI-a Conferință de Părților la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP 21) s-a deschis în prezența a 150 de șefi de stat și de guvern, la Paris, unde se așteaptă să se ajungă la un acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. România este reprezentată la nivel înalt, de președintele Klaus Iohannis și de ministrul Mediului Cristiana Pașca Palmer.
Președintele Klaus Iohannis și-a ținut discursul la COP 21, subliniind ”importanţa ca Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice să aibă caracter juridic obligatoriu, să asigure participarea tuturor Părţilor la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi să includă angajamente de reducere a emisiilor din partea tuturor părţilor implicate”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale. Potrivit președintelui, ”acest acord ar trebui să permită tuturor statelor participante să contribuie adecvat la efortul colectiv de menţinere a creşterii temperaturii medii globale sub 2°C, într-un mod care să reflecte corect responsabilităţile şi capacităţile de care dispun (inclusiv din perspectiva contribuţiilor financiare), creând în acelaşi timp oportunităţi de dezvoltare durabilă pentru toţi”.
Uniunea Europeană, statele membre printre care și România, și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% pînă în 2030, comparativ cu anul 1990, aceasta fiind cea mai ”verde” politică lansată la nivel mondial. ”În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa deosebită a asigurării unor angajamente cu nivel similar de ambiţie din partea celorlalţi parteneri internaţionali, în principal din perspectiva necesităţii de a menţine competitivitatea industriei europene şi de a reduce riscul de relocare”, completează comunicatul.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a participat la deschiderea COP 21, urmând să revină la Paris, în perioada 6-13 decembrie, la lucrările segmentului de nivel înalt. ”Este estimat ca deciziile cele mai importante să fie luate în această perioadă”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.
”Miza principală a conferinţei, care se va desfăşura la Paris, în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie, o reprezintă adoptarea unui nou acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice, care să fie obligatoriu din punct de vedere juridic şi aplicabil tuturor statelor începând cu 1 ianuarie 2021. Noul acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice ar urma să încorporeze un set de reguli ambiţioase şi obligatorii privind reduceri cuantificabile a emisiilor de gaze cu efect de seră şi să fie în linie cu ultimele descoperiri ştiinţifice şi tehnologice”,precizează documentul.
Acord pentru 2100
La Paris, se dorește să se ajungă la un acord prin care statele lumii să-și ia angajamente ferme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât temperatura medie globală să nu crească cu mai mult de 2 grade Celsius, până în 2100, comparativ cu perioada preindustrială. Pentru ca această țintă să fie atinsă, este nevoie de decizii economice extrem de costisitoare.
Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice a fost adoptată la New York la 9 mai 1992 și a intrat în vigoare la 21 martie 1994. Convenţia-cadru a reprezentat o contribuţie importantă la stabilirea unor principii-cheie în lupta mondială împotriva schimbărilor climatice. Aceasta defineşte, în special, principiul „responsabilităţilor comune, dar diferenţiate”. De asemenea, convenţia-cadru a contribuit la o mai mare sensibilizare a publicului mondial cu privire la aspectele legate de schimbările climatice. Totuşi, convenţia nu conţine angajamente în cifre şi detaliate pentru fiecare ţară în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Statele-parte la convenţie au decis astfel, cu ocazia primei conferinţe a părţilor care a avut loc la Berlin în martie 1995, să negocieze un protocol conţinând măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada după 2000, în ţările industrializate. După îndelungate lucrări, la 11 decembrie 1997, a fost adoptat, la Kyoto, Protocolul de la Kyoto. Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile cu 8%; România, chiar dacă nu era membră a UE la acea vreme, a decis să aplice același procent.
Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la 16 februarie 2005, după ratificarea sa de către Rusia. Mai multe ţări industrializate au refuzat să ratifice Protocolul, printre acestea şi Statele Unite ale Americii şi Australia. Statele cu ecomonii în curs de dezvoltare, precum China, India și Brazilia, nu au avut ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care, în prezent, reprezintă unele dintre cele mai poluante state. China a ajuns să ”furnizeze” cele mai multe emisii poluante.
De aceea, mesajele celor mai importanți șefi de stat și de guvern prezentate la deschiderea COP21 au o mare relevanță în evoluția negocierilor ce vor urma. COP21 se desfășoară în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie 2015.
Mesaje de miliarde de dolari
Cancelarul federal german Angela Merkel a susținut că statele bogate trebuie să își țină promisiunea și să verse în fiecare an statelor sărace peste 100 de miliarde de dolari până în 2020 pentru a le ajuta să facă față schimbărilor climatice (n.r. – decizie luată la COP15, la Copenhaga, în 2009). ”Prejudiciile din trecut provocate de schimbările climatice reprezintă o responsabilitate care ne revine”, a mai spus Angela Merkel, informează Agerpres. ”Trebuie să ne gândim aici și asupra instrumentelor care ne permit să obținem obiectivul celor 2 grade în zece ani”, a spus cancelarul, adăugând că este nevoie de mecanisme de monitorizare care să fie obligatorii din punct de vedere juridic și de asemenea să existe o revizuire a acestora la fiecare cinci ani. „Un mecanism clar de măsurare a acestor obiective și care să ne facă mai credibili este esențial”, a declarat Angela Merkel.
Președintele american Barack Obama a adresat un apel liderilor lumii să fie la înălțimea mizelor pe care le impune încălzirea fără precedent a planetei. Liderul celui de-al doilea cel mai poluant stat al planetei, după China, a respins ferm argumentul potrivit căruia lupta împotriva schimbărilor climatice ar fi o nouă veste proastă pentru economie. ”Am dovedit că nu există niciun conflict între creșterea economică puternică și protecția mediului. Am separat argumentele vechi de lipsa acțiunii (…). Acest lucru ar trebui să ne dea speranță”, a mai spus Barack Obama.
Statele bogate trebuie să ofere un instrument financiar, care să crească constant dincolo de 2020, statelor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta în lupta împotriva încălzirii climatice, a declarat președintele chinez Xi Jinping. Diferențele financiare constituie unul dintre punctele dure ale negocierilor între cele 195 de state implicate în obținerea unui acord mondial la conferința de pace de la Paris, statele din emisfera sudică cerând garanții financiare solide din partea statelor din Nord, care vor ca și statele emergente să contribuie deopotrivă.
Președintele chinez a amintit că țara sa este pregătită, ca independent de cadrul ONU, să furnizeze un ajutor anual de 3 miliarde de dolari pentru proiecte de cooperare privind clima.
