România ar putea deveni furnizor de securitate în domeniul gazelor naturale, prin înfiinţarea de depozite subterane pentru proiectele privind aprovizionarea Europei, de la sud la nord sau de la est la vest. În prezent se discută despre constituirea unui stoc strategic de gaze naturale, de un miliard de metri cubi, care să fie accesat în caz de nevoie, dar, deocamdată, doar în România.
„Partea de comercializare a gazelor din depozite nu este o chestie facilă. Este deosebit de complicată. Mai vorbim de faptul că gazele, care rămân an de an în depozit, îşi măresc valoarea, pentru că se adaugă componenta legată de costurile de înmagazinare. Dar este şi un avantaj în acest sens şi anume că aceste gaze, care rămân an de an în depozit, cu un aport suplimentar, pot constitui ceea ce noi gândim că ar putea forma un aşa numit stoc strategic de gaze, în jurul cifrei de aproximativ un miliard de metri cubi, cantitate care ar fi suficientă în cazul unor situaţii deosebite, la modul generic”, a explicat Dan Ştefănescu, director Divizia Explorare – Producţie Romgaz, prezent la dezbaterea “Interconnecting Europe: Natural Gas in Romania”, organizată de Natural Gas Europe în colaborare cu Energy Policy Group, sub patronajul europarlamentarului Norica Nicolai.
Potrivit lui Dan Ştefănescu, România are constituite stocuri strategice în cazul petrolului, dar nu şi pentru gaze naturale, precum are Ungaria.
„Sunt discuţii la nivel guvernamental şi la nivel de grupuri de lucru pentru constituirea unui stoc de siguranţă, pentru că, în acest moment, stocul de siguranţă se face de către o societate comercială, care înregistrează pierderi din această activitate. Ori, conform legislaţiei, niciunui operator nu poţi să-i induci, printr-o politică, pierderi financiare, contabile”, a precizat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Şeful ANRE susţine că a fost creat un grup de lucru, astfel încât să constituim acest stoc de necesitate, care să fie susţinut de statul român, să fie menţinut într-o zonă tampon şi folosit în cazuri de urgenţă. Acesta a arătat că România, ca şi celelalte state membre UE, are obligaţia de a constitui un asemenea stoc, conform reglementărilor comunitare, stoc care nu poate fi constituit de un operator economic.
Pe de altă parte, Havrileţ a arătat că, în această perioadă, există posibilitatea ca preţul gazului din import să fie mai mic decât gazul intern, dacă luăm în considerare şi tariful de depozitare. “Oportunitatea României de a avea gaze la preţuri acceptabile este un avantaj pentru dezvoltarea industrială, mai ales că zăcămintele recent descoperite în Marea Neagră accentuează acest rol al nostru, de jucător pe plan energetic atât în privinţa producerii de gaze, precum şi de energie electrică”, a mai spus Havrileţ.
În cadrul aceluiaşi eveniment, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că ar trebuie să ne folosim resursele energetice în ţară, în loc să le exportăm. „Nu sunt un entuziast al promovării exporturilor de resurse energetice sau de energie electrică produse în România în defavoarea dezvoltării capacităţilor productive de utilizare a acestor resurse în economia românească. Prefer ca această energie să fie consumată în interior, decât să devenim exportatori de energie. O astfel de opţiune trebuie să însemne eforturi mai mari pentru atragerea de investiţii în capacităţi de producţie, în crearea de locuri de muncă şi în creşterea competitivităţii economiei româneşti”, a spus şeful Senatului.
Pe de altă parte, acesta a precizat că România are suficiente atuuri în plan regional, european, internaţional în domeniul energetic, dar trebuie să facă eforturi pentru a atinge ţintele de eficienţă energetică şi de decarbonizare a producerii energiei.
„România are suficiente atuuri în plan regional, european, internaţional pe domeniul energetic, întrucât are o dependenţă moderată de surse unice de aprovizionare cu energie din import, dispune de un mix energetic rezonabil şi flexibil şi are potenţial de ţară de tranzit. Ceea ce nu trebuie să uităm, însă, este că viitorul energeticii româneşti nu depinde numai de evoluţia pieţei gazelor naturale, nu se limitează doar la perspectiva extragerii acestora din Marea Neagră şi nu înseamnă doar harta gazoductelor regionale. România trebuie să fie pregătită nu doar pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dar şi pentru a se integra în piaţa internă pe baza legislaţiei şi reglementărilor europene, trebuie, de asemenea, să facă eforturi pentru a atinge ţintele de eficienţă energetică, de decarbonizare a producerii energiei şi a dezvoltării economice”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.
