România a transmis Comisiei Europene Programul de Convergență 2015 – 2018, prin care își menține angajamentul pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2019, informează un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Conform acestuia, România păstrează anul 2019 ca ţintă de adoptare a monedei euro.
”Guvernul României a transmis astăzi, 30 aprilie 2015, Comisiei Europene Programul de Convergență 2015 — 2018. Transmiterea de către statele membre și evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de Convergență reprezintă o componentă a «Semestrului European», care privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale și bugetare”, se arată în comunicat.
Programul de Convergență prezintă și implicațiile proiectului de lege privind Codul fiscal, aflat, în prezent, în dezbatere parlamentară. Față de scenariul de bază prezentat în varianta actuală a Programului de Convergență, prognoza creșterii economice în condițiile create de măsurile fiscale estimează o creștere suplimentară a Produsului Intern Brut, în termeni reali, de 0,5 — 0,8 puncte procentuale.
„Efectele implementării măsurilor fiscale se vor resimți și în plan social. Astfel, creșterea economică suplimentară va genera, pe de o parte, un număr mai mare de salariați și, pe de altă parte, o creștere a veniturilor populației, în funcție de comportamentul agenților economici. Guvernul României își păstrează angajamentul din Programul de Convergență anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019”, se menționează în comunicat.
Potrivit MFP, România a realizat în anul 2014 un deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1,0% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu.
„Continuarea procesului de reforme în special al celui de consolidare fiscală, în baza acordului de finanțare de tip preventiv încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială este de natură să confere coerența politicilor macroeconomice și financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor și menținerea stabilității macroeconomice și fiscale”, afirmă MFP.
Conform documentului, pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de menținerea în continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, țintele planificate fiind de 1,45% din PIB în 2015, care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinanțarea proiectelor susținute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016 — 2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei ESA).
Progrese româneşti
„România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcția reducerii dezechilibrelor macroeconomice și refacerii unui spațiu de manevră fiscală și financiară, care împreună cu politicile monetare și reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice și financiare. Acestea s-au reflectat pozitiv în evoluția economică”, se menționează în document.
În perioada 2009 — 2011, România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare, ca urmare a consecințelor crizei economico-financiare și a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru creșterea și stabilitatea economică. Implementarea măsurilor de consolidare fiscală au vizat reducerea deficitului bugetar și îmbunătățirea situației finanțelor publice.
În anul 2014, în România, PIB a crescut cu 2,8%, fiind al patrulea an de creștere, ceea ce consolidează tendința de revenire din criza economică și financiară care a afectat și țara noastră în anii 2009 și 2010.
„Creșterea din 2014 s-a datorat, în principal, contribuției pozitive a cererii interne. Principalul factor al acestei creșteri, consumul privat, a fost susținut de o creștere puternică a salariului real și de rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record”, precizează MFP.
În perioada 2012 — 2014, prin politica bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice și de îmbunătățire semnificativă a managementului datoriei publice, s-au înregistrat progrese importante în vederea reducerii riscurilor. Astfel, în 2013, România a ieșit din procedura de deficit excesiv.
De asemenea, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 3,8 puncte procentuale în perioada 2011 — 2014, respectiv de la 5,3% în anul 2011, la 1,5% din PIB în anul 2014, în condițiile în care creșterea economică a fost relativ modestă comparativ cu ratele de creștere de dinaintea crizei, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și încadrarea în parametrii stabiliți, ca urmare a unei politici bugetare prudente și sustenabile.
În plus, deficitul bugetar aferent anului 2014 reprezintă 1,5% din PIB, situându-se astfel mult sub media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,4% din PIB și pentru UE28 de 2,9% din PIB, fiind a treia țară cu cel mai mic deficit.
Creştere economică de 4%
Economia României va crește cu 3,2% în 2015, ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne, iar, în 2018, va ajunge la un ritm de creștere de 4%, potrivit Programului de Convergență 2015 – 2018.
„Pentru următorii ani, se așteaptă o accelerare treptată a ritmului de creștere a PIB până la 4% în 2018. Consumul privat este așteptat, de asemenea, să înregistreze ritmuri anuale de creștere, de la 3,5% în 2015 la 4,1% în 2018. Consumul guvernamental va fi determinat de o politică bugetară caracterizată printr-o stabilizare a ocupării în sectorul bugetar și raționalizare a cheltuielilor cu bunurile și serviciile”, se menționează în document.
În privința investițiilor, autoritățile consideră că situația din 2014 a fost conjuncturală și se estimează că, în perioada 2015 — 2018, se vor înregistra creșteri, care pot fi susținute de intrări mai substanțiale de fonduri europene.
„Astfel, creșterile se vor accelera anual de la 4,5% în 2015 la 6,8% în 2018”, se menționează în document.
Potrivit programului, exportul net își va diminua contribuția la creșterea reală a PIB, comparativ cu 2014, având o contribuție negativă pe tot intervalul 2015 — 2018, respectiv de 0,2 procente în 2015, atingând în 2018 nivelul de 0,4 procente din cauza unor creșteri ale importurilor de bunuri și servicii superioare celor ale exporturilor, importuri generate de investițiile în creștere.
Euro din 2019
Totodată, Guvernul României își păstrează angajamentul din Programul anterior de Convergență privind adoptarea monedei euro de la data de 1 ianuarie 2019.
„Din punct de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană a Produsului Intern Brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), România a progresat semnificativ în ultimii doi ani, situându-se în prezent la circa 55% față de media UE-28, comparativ cu 54,5% în 2013 și 52,8% în 2012”, se arată în documentul menționat.
Potrivit programului, procesul de convergență reală a economiei românești a continuat și în anii de criză, ritmul PIB-ului pe locuitor fiind pe întreaga perioadă 2009 — 2013 cu peste 2 puncte procentuale peste cel de pe ansamblul Uniunii Europene.
„Experiența noilor state membre care au aderat la moneda euro evidențiază că un astfel de obiectiv este realist în măsura în care raportul față de media UE a Produsului Intern Brut pe locuitor depășește 60%. În concordanță cu evoluțiile economice explicitate în acest Program, convergența reală a României va ajunge în anul 2018 la circa 65%, existând perspectiva ca, la orizontul anului 2020, Produsul Intern Brut pe locuitor la PCS din România să reprezinte 71% din media europeană”, se mai arată în document.
Reamintim, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a declarat, recent, că, pentru a adopta euro la 1 ianuarie 2019, România trebuie să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, pas pentru care țara noastră nu este încă pregătită.
„Tehnic, data țintă pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, în intervalul de minimum doi ani, (…) reclamă și un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (…) Am în vedere, în primul rând, eliminarea surselor de inflație reprimată, relevant în acest sens fiind exemplul privind finalizarea liberalizării pieței energiei, deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat și alte surse de presiuni bugetare viitoare date de cheltuielile pentru infrastructură”, a declarat Isărescu, pe 29 aprilie, într-un seminar referitor la riscul de țară.
De asemenea, el a reamintit că BNR mai are nevoie de un an, un an și jumătate pentru încheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeană, de 2%, având în vedere că Banca Centrală are o abordare graduală în acest sens din cauza impactului potențial asupra cursului de schimb.
„Acesta este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 și, pe cale de consecință, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambițioase”, a subliniat guvernatorul BNR.
În opinia sa, pentru România, asumarea unei date țintă este o idee bună, dacă acționează ca un catalizator pentru toți factorii care trebuie să contribuie la realizarea acestui obiectiv. „Dar, dacă data țintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiuni intermediare concrete și clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială și își pierde valențele pozitive”, a avertizat Isărescu.
Deficite în scădere
Conform Programului de Convergenţă, România și-a stabilit ca țintă un deficit bugetar de 1,45% din PIB pentru 2015, în creștere ușoară de la 1,4% în varianta precedentă a programului. Pentru anul 2016, însă, autoritățile române au redus ținta, de la 1,3% din PIB la 1,2%, iar pentru 2017 – de la 1,1% la 1%. Pentru 2018, deficitul bugetar a fost stabilit la 0,8% din Produsul Intern Brut.
În privința creșterii economice, prognozele au fost actualizate în creștere pentru toți anii de referință. Astfel, se estimează o creștere a PIB de 3,2% pentru anul acesta, comparativ cu 2,6%, cât se estima în varianta anterioară a programului. Și pentru anii următori estimările au fost revizuite în sus, la 3,4%, de la 3%, pentru 2016, și la 3,7%, de la 3,3%, pentru 2017. Pentru 2018, se estimează o creștere economică de 4%, potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
