Cazurile de proceduri de infringement deschise împotriva României sunt în scădere, după ce au cunoscut un vârf în toamna lui 2014. Agentul guvernamental Horaţiu Radu susţine că trendul descrescător se va menţine şi la începutul anului, pe parcurs ce Comisia Europeană va primi documentele necesare pentru închiderea unor proceduri. Una singură este mai delicată, având în vedere statutul juridic al companiei unde se înregistează neregula – cea referitoare la iazul de decantare de la Moldomin, dar unde statul român nu mai este proprietar.
Ministerul Afacerilor Exerne a dat publicităţii ultimul raport privind procedurile de infringement declanşate de UE împotriva României. Astfel, la 31 decembrie 2014, se înregistrau 66 de acţiuni, toate aflate în faza precontencioasă. De la aderare şi până acum, împotriva României au fost iniţiate 484 de acţiuni, din care 415 au fost clasate de Comisie înainte de a se ajunge în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În o cauză, CJUE a dat câştig de cauză României, declarând inadmisibilă acţiunea Comisiei, iar două acţiuni în fază contencioasă au fost radiate de pe rolul Curţii ca urmare a cererilor de desistare prezentate de CE.
Cele două acţiuni radiate se referă la procedurile care au ajuns în faţa Curţii şi se refereau la nealinierea legislaţiei naţionale la normele privind piaţa internă a energiei electrice şi a gazelor naturale.
„A fost o colaborare excepţională între Parlament, Guvern şi Preşedinţie. Problema a fost rezolvată în sesiunea extraordinară a Parlamentului din vară”, a declarat pentru FOCUS ENERGETIC Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României pentru CJUE. „Pentru neîndeplinirea acestei obligaţii, Comisia Europeană a cerut penalităţi de 30.000 de euro pe zi pentru fiecare directivă nerespectată, adică 60.000 de euro pe zi în total. Acum, nu se mai pune problema plăţii unor astfel de penalităţi”, a precizat Horaţiu Radu.
Geopolitica stopează procese
Potrivit agentului guvernamental, România mai are un caz unde Comisia Europeană a anunţat că va sesiza CJUE. „Procedura este declanşată din 2009, dar, din 2011, Comisia a renunţat să mai comunice ceva. Este vorba de respectarea Regulamentului 1775 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale. Nu cred ca procedurile să mai ajungă la Curtea de Justiţie, în actualul context geopolitic”, a adăugat agentul guvernamental.
Cazul se referă la conducta de tranzit Isaccea – Negru Vodă, ce duce gazele din Siberia până în Turcia, Macedonia şi Grecia, şi care face obiectul unei convenţii încheiate între România şi Rusia în anii 1986 şi 1996. Practic, prin aceste acorduri, se stipulează că, prin conducte, nu pot trece decât gaze ruseşti. Ca să rezolve problema, România a cerut ajutorul CE pentru renegocierea acestor acorduri, iar rezultate nu au fost anunţate.
„Mediul” deţine supremaţia la infringement
În prezent, pe rolul CJUE nu există niciun proces deschis de CE împotriva României, se arată în Raportul MAE valabil la 31 decembrie 2014. Potrivit agentului guvernamental, se aşteaptă declararea oficială a unui proces în ceea ce priveşte iazul de decantare de la compania Moldomin, Moldova Nouă. „Aici este o situaţie imposibilă. Este vorba de un iaz de decantare care poluează, autorităţile române ştiu despre acest lucru, dar nu pot face nimic. Iazul aparţine companiei, care a fost privatizată şi acum este în faliment. Deci, bani nu are să rezolve problema, iar, legal, statul nu se poate implica. Vom vedea ce soluţie se poate găsi la acest caz”, a spus Horaţiu Radu.
La sfârşitul lui 2014, din cele 66 de proceduri de infringement deschise, 34 vizau fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia UE, fie cazuri de aplicare incorectă a dreptului UE, iar celelalte 32 se referă la neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere. Din acestea, 29 de proceduri sunt în domeniu „Mediu”, dar 16 se referă la necomunicarea măsurilor luate.
„Până în februarie-martie, numărul procedurilor de infringement va scădea sub 50. De exemplu, în ultima parte a anului 2014, au fost transmise documente la Bruxelles pentru închiderea a 16 proceduri”, a completat agentul guvernamental Horaţiu Radu.
