Rusia a decretat o “interdicţie totală“ a majorităţii produselor alimentare provenite din ţările Uniunii Europene şi din SUA, în replică la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei, a anunţat premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP şi Reuters, transmite Agerpres. Această interdicţie vizează carnea de vită, de porc şi de pui, peştele, brânza, laptele, legumele şi fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.
“Nu este nimic bun când vine vorba de sancţiuni şi nu a fost o decizie uşor de luat, dar a trebuit să o facem“, a explicat Medvedev. Interdicţia este valabilă începând cu 7 august şi durează un an, a adăugat el. Lista tuturor produselor interzise poate fi consultată pe site-ul Guvernului rus.
Cu o zi în urmă, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care a interzis pentru un an importurile de produse agricole şi alimentare din ţările care au impus sancţiuni Rusiei pentru sprijinul acesteia faţă de rebelii separatişti din estul Ucrainei şi anexarea peninsulei Crimeea.
“Pentru a proteja interesele naţionale ale Federaţiei Ruse, ordon interzicerea sau limitarea timp de un an a importurilor pe teritoriul rus al anumitor categorii de produse agricole, materii prime şi produse alimentare“ provenite din ţările care “au decis să impună sancţiuni economice“ împotriva Rusiei, a afirmat Putin, citat într-un comunicat al preşedinţiei.
Rusia a răspuns sancţiunilor decise de statele occidentale prin interzicerea importurilor majorităţii produselor agroalimentare provenite din ţările care au adoptat aceste sancţiuni, dar România va fi printre cele mai puţin afectate, exporturile româneşti de astfel de produse către Federaţia Rusă având în 2013 valoarea de numai şapte milioane de dolari, conform datelor Comisiei Europene citate de agenţiile Reuters şi DPA.
Această decizie a Moscovei, mai severă decât era anticipat, va priva consumatorii ruşi de multe dintre produsele alimentare la care au acces în prezent, dar va afecta sever şi economiile ţărilor exportatoare.
Potrivit Comisiei Europene, Rusia a importat anul trecut, din aceste ţări, produse agroalimentare în valoare de 17,2 miliarde de dolari, categoriile de produse vizate de interdicţie însumând 9,2 miliarde de dolari.
Conform datelor furnizate de Executivul comunitar, statele cele mai afectate vor fi Norvegia (care a exportat în 2013 Rusiei produse alimentare vizate acum de sancţiuni în valoare de 1,15 miliarde de dolari) urmată de Polonia (1,12 miliarde), SUA (838 de milioane), Spania şi Olanda (794 de milioane fiecare), Germania (781 de milioane), Danemarca (540 de milioane), celelalte state având exporturi din aceste categorii de produse sub valoarea de 500 de milioane de dolari.
La cealaltă extremă a acestui clasament, în rândul ţărilor care au exportat anul trecut în Rusia produse alimentare din categoriile menţionate sub valoarea de 10 milioane de dolari, se numără, alături de România, Bulgaria, Croaţia, Slovacia, Luxemburg şi Malta.
Ajutor pentru europeni, impact nesemnificativ asupra americanilor
Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, subliniază că “politica agricolă comună dispune de instrumente noi şi moderne pentru a-şi sprijini producătorii de îndată ce va fi necesar, inclusiv prin rezerva de criză, care poate fi deja mobilizată“, în contextul preocupărilor exprimate de sectorul agricol din Uniunea Europeană privind interdicţia impusă de Federaţia Rusă exporturilor de produse alimentare din UE.
O reuniune pe acest subiect a reprezentanţilor statelor membre este prevăzută să aibă loc joia viitoare, la nivel de experţi în probleme de piaţă agricolă.
“Am încredere că sectorul nostru agricol are flexibilitatea necesară pentru a se reorienta rapid către noi pieţe şi oportunităţi. Dar trebuie să existe sprijin pentru ca această tranziţie să se întâmple cât mai uşor. Acest lucru necesită un răspuns comun, la nivel european. Am discutat cu miniştrii Agriculturii din întreaga Europă şi în special cu ministrul italian de resort, reprezentând preşedinţia Consiliului UE. În contextul actual, cel mai important este să se reacţioneze într-un mod proporţional şi rapid atunci când situaţia o cere“, se arată într-un comunicat transmis de serviciul de presă al comisarului.
Dacian Cioloş aminteşte că a cerut deja Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene să creeze un grup de lucru, care să analizeze impactul potenţial în fiecare sector şi să evalueze cum poate fi furnizat “în mod eficient un sprijin semnificativ, dacă şi unde va fi nevoie”.
În acelaşi timp, reprezentanţi ai statelor membre, experţi în probleme de piaţă agricolă comunitară sunt invitaţi să participe la o reuniune pe acest subiect, joia viitoare, se precizează în comunicat.
Embargoul Rusiei asupra produselor alimentare provenite din Europa şi din SUA ca răspuns la sancţiunile occidentale va avea un impact “neînsemnat” asupra economiei americane, a asigurat Trezoreria SUA, potrivit AFP.
“Măsurile anunţate de Rusia vor avea un impact insignifiant asupra economiei americane, dar ele reprezintă şi o crudă ironie”, a declarat David Cohen, secretar adjunct al Trezoreriei, responsabil de antiterorism.
“Ceea ce ruşii au făcut este, în fond, să impună sancţiuni împotriva propriului popor”, a continuat el în cursul unei teleconferinţe. “Şi ei impun un tip de sancţiuni – limitarea accesului la hrană – pe care SUA şi aliaţii lor nu-l vor aplica niciodată”. “Politica americană a fost întotdeauna să nu impună sancţiuni pe hrană, medicamente şi echipamente medicale. Niciunul dintre programele noastre de sancţiuni nu vizează accesul la hrană”, a adăugat el. “Noi nu facem aşa ceva”, a insistat el.
România nu va fi afectată în mod direct
România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA şi Uniunea Europeană (UE), deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013, a declarat vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Acesta nu exclude, însă, posibilele efecte care ar putea apărea, în timp, pe piaţa internă, din cauza unui aflux mare de produse provenite din ţările care exportă masiv în Rusia.
“Decizia Rusiei nu ne afectează, pentru că nu avem exporturi foarte mari pe piaţa din Rusia. De exemplu, anul trecut am exportat de 41 de milioane de euro, şi cred că era vorba de ceva porumb şi floarea soarelui, puţine produse. Nu reprezintă mare lucru, care să ne afecteze direct; doar indirect, în timp, atunci când produsele din alte ţări, Germania sau Polonia, mari exportatoare pe piaţa din Rusia, ar trebui să ajungă undeva pe o piaţă“, a spus Daniel Constantin.
Acesta consideră că la nivelul UE trebuie o acţiune unitară şi “cât mai rapidă“, astfel încât să poată fi asigurată producătorilor o competiţie corectă.
“Trebuie o acţiune coerentă, unitară, a UE şi cât mai rapidă. În acest sens, am discutat cu comisarul Cioloş, care mi-a spus că săptămâna viitoare, joi, va avea loc la Bruxelles o întâlnire la nivel tehnic a tuturor ţărilor membre, pentru că, în mod natural, fiecare stat membru, inclusiv România, va avea tendinţa de a-şi proteja piaţa internă. Sigur că şi pe mine mă preocupă producătorii din România, pentru că trebuie să le asigurăm lor o competiţie corectă, fără să fie alterată de un aflux mare de produse, şi atunci, ca să evităm măsuri de protejare a unor pieţe, trebuie să avem măsuri coerente la nivel european“, a explicat Constantin.
Potrivit acestuia, una dintre măsurile posibile pe care le-ar putea lua CE se referă la intervenţia în piaţă.
“O măsură este intervenţia în piaţă, acolo unde va fi cazul, să se poată asigura stocarea acolo unde sunt afectaţi producătorii din alte state, astfel încât să nu iasă pe piaţa unică o anumită perioadă şi să sufoce piaţa respectivă, dar sunt multe alte măsuri care se pot lua“, a spus şeful MADR.
În ceea ce priveşte influenţele care pot apărea asupra preţurilor produselor alimentare la nivel european, Constantin a afimat că “este prematur. Nici Comisia nu a avut o reacţie pentru că nici ea nu ştie exact ce înseamnă aceste sancţiuni pe care vrea să le impună Rusia“.
Totodată, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, consideră că nu este nimic dramatic din punctul de vedere al Românei, în condiţiile în care ultimii 7-8 ani nu s-au exportat produse agroalimentare în Rusia.
“Din punct de vedere al României nu este nimic dramatic. România nu face export în Rusia, poate ceva nesemnificativ, fructe şi legume, dar produse din carne şi lapte nu. Rusia a fost o piaţă închisă în ultimii ani. Ei au o legislaţie foarte ciudată, au avut întotdeauna restricţii foarte multe şi mari pentru România şi pentru toată Europa. Au înghiţit foarte multe fructe şi legume, dar nu de la noi, şi foarte multă carne de la nemţi. Pe Germania o va atinge această decizie foarte mult“, a afirmat Minea.
Ştefan Pădure, presedintele APAR, consideră că este pentru prima dată bucuros că nu facem export în Rusia. “Deşi ne-am chinuit, nu am reuşit să ajungem pe piaţa Rusiei, pentru că ne-au blocat. Spun cu tristeţe că sunt fericit, pentru că aş fi preferat să fi avut ceva de pierdut, dacă aveam un business acolo, pe piaţa rusă“, a conchis Pădure.
Rusia continuă să exporte
Interzicerea importurilor de diferite produse agroalimentare din SUA şi Uniunea Europeană (UE) nu va avea niciun impact asupra masivelor exporturi de cereale ale Rusiei, a declarat ministrul rus al Agriculturii, Nikolai Fiodorov, transmite Reuters.
Fiodorov a precizat că exporturile de cereale ale Rusiei ar urma să ajungă la 25 milioane de tone, în anul comercial 2014/2015, care a început la 1 iulie. În anul 2013/2014, această cifră a fost de 25,4 milioane. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale de pe plan mondial, via Marea Neagră.
Ministrul rus a precizat că interdicţia ar putea genera inflaţie pe termen scurt, dar nu presupune un pericol pe termen mediu sau lung în acest sens. Rusia va compensa importurile interzise prin creşterea celor de carne din Brazilia sau brânză din Noua Zeelandă, a adăugat el.
Fodorov a mai spus că autorităţile ruse discută pe marginea acestor interdicţii cu Kazahstanul şi Belarusul, în contextul în care Moscova încearcă să găsească modalităţi de a bloca reexportarea produselor interzise în Rusia din aceste două ţări.
