Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) va demara înfiinţarea unei societăţi mixte cu un investitor chinez în 6 săptămâni. Pe de altă parte, continuă seria de “contre” între reprezentanţii CE Oltenia şi cei ai acţionarului minoritar, Fondul Proprietatea (FP).
Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a afirmat, la Târgu-Jiu, că, în şase săptămâni, se va începe crearea societăţii mixte între Complexul Energetic Oltenia şi compania chineză Huadian, un proiect care vizează investiţii de circa un miliard de euro la termocentrala Rovinari.
Ministrul a precizat că realizarea noului grup de 600 MW, în colaborare cu cei de la Huadian, va crea aproximativ 400 de locuri de muncă. În context, ministrul a vorbit şi despre investiţiile aflate în derulare la cele două termocentrale, Turceni şi Rovinari.
”Sunt două proiecte mari la Rovinari şi Turceni – proiectul cu firma Huadian din China, în valoare de un miliard de euro. Acest proiect este în fază de finalizare, în şase săptămâni vom începe crearea societăţii mixte între CE Oltenia şi Huadian şi sperăm ca, până la sfârşitul anului, să se finalizeze toată documentaţia tehnică necesară începerii lucrărilor la acest proiect. Este un proiect mare, de 600 MW, care va crea în jur de 400 de locuri de muncă, dar, mai important, este că va păstra alte 3.000 de locuri de muncă. Sperăm ca, anul acesta, la sfârşit, să fie finalizate toate documentaţiile. Al doilea proiect important este finalizarea termocentralei de la Turceni. Acolo există finanţarea de 200 milioane de euro, suntem în procedură de evaluare a licitaţiei. Împreună cu BERD-ul se analizează, să vedem care este cea mai bună soluţie pentru modernizarea acestei centrale. În al treilea rând, să nu uităm proiectele existente pe Planul Naţional de Investiţii (PNI). Luna aceasta Rovinari va primi 30 de milioane de euro pentru modernizare în cadrul acestui PNI şi sunt convins că, în perioada următoare, şi celelalte proiecte vor fi accesate şi puse în practică la cele două termocentrale. Mai adăugăm faptul că sperăm să finalizăm, săptămâna viitoare, şi documentaţia, respectiv legislaţia, pentru perimetrele noi de exploatare de la Jilţ, precum şi IPO-ul pe care trebuie să îl facem pentru vânzarea a 15% din acţiunile CEO. Principalul obiectiv al complexului este acela de a reduce costurile şi de a se încadra în preţurile de vânzare la bursa energiei electrice şi sunt convins că începutul de vânzare la export a energiei produsă de CEO este de bun augur”, a spus Constantin Niţă.
Managerul CEO, Laurenţiu Ciurel, a afirmat că, datorită eforturilor făcute de schimbare a legislaţiei, anul acesta, complexul a funcţionat la o putere medie de 1.000 MW, comparativ cu anul trecut, atunci când, în perioada Sărbătorilor Pascale şi de 1 Mai, toate cele patru termocentrale au fost oprite timp de o săptămână.
”Principala schimbare faţă de anul 2013 este faptul că, într-o perioadă extrem de descărcată, cum e perioada Sărbătorilor Pascale şi de 1 Mai, anul trecut am fost o săptămână pe zero, opriţi complet, patru dintre cele mai mari termocentrale ale ţării ; anul acesta am avut o putere medie de funcţionare de o mie de MW, datorită eforturilor făcute de schimbare a legislaţiei. Banii din Planul Naţional de Investiţii îi vom încasa la sfârşitul acestei luni; este o altă facilitate prin care banii pe care îi plătim pe certificatele de CO2 revin în programe de investiţii de mediu şi putem să acoperim, cu aceşti bani, peste 34 de milioane de euro, să finanţăm mare parte din obligaţiile pe care le avem la UE”, a spus Ciurel.
El a mai afirmat că, tot pentru acest an, se are în plan mărirea producţiei cu 16%, dar şi dimensionarea forţei de muncă pentru acoperirea costurilor şi încasarea creanţelor. ”Avem anul acesta o perspectivă de a majora producţia cu 16%, undeva între 14 şi 15 TWh, faţă de 12 TWh, cât am produs anul trecut, şi încercăm să şi dimensionăm forţa de muncă astfel încât să acoperim costurile şi să încasăm creanţele. Există un grafic de eşalonări de plată de la RAAN, primele 5 milioane intră luni, până la sfârşitul săptămânii mai intră încă 5, aşa ne-am înţeles cu directorul de acolo şi, în tranşa următoare de apă grea, vom lua jumătate din bani. E un lucru care nu s-a mai făcut până acum, sunt creanţe istorice care au început să fie recuperate”, a concluzionat Laurenţiu Ciurel.
Dispute pe restructurare
Complexul Energetic Oltenia a realizat, în anul 2013, venituri de 4.563.221.780 lei şi cheltuieli de 4.490.241.431 lei, astfel că diferenţa este de 72.980.349 lei, se arată într-un comunicat de presă al directoratului producătorului de electricitate controlat de stat.
Conform Legii nr. 571/2003, art 22, alin d) ,,societatea are obligaţia provizionării creanţelor doar în situaţia în care creanţa deţinută este asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie”, se mai arată în comunicat.
Conforrm directoratului CE Oltenia, pe parcursul anului 2013, creanţele companiei au crescut, în principal, din cauza Regiei Autonome de Activităţi Nucleare (RAAN), societate faţă de care creanţa a crescut cu 135,8 milioane lei, din care penalităţile de întârziere se ridică la suma de 31,4 milioane lei.
”Există încheiate convenţii cu debitorii CEO pentru recuperarea acestor creanţe, inclusiv cu RAAN, societate aflată în insolvenţă, unde creanţa totală, împreună cu penalităţile, ajung la suma de 263 milioane lei, din care, printr-un plan de reorganizare aprobat, s-a stabilit achitarea către CEO a 70% din valoarea acesteia”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, provizionarea unor sume aferente achiziţionării certificatelor de CO2 pentru anul 2013 (cheltuială care s-a facut, în fapt, în februarie-martie 2014), poate fi anulată prin posibilitatea recuperării acestor sume din proiecte calificate în Planul Naţional de Investiţii.
”Societatea CE Oltenia a început, încă din 2012, un plan de reorganizare şi restructurare pentru scăderea cheltuielilor, care ţine cont de cerinţele acţionarului majoritar, Guvernul României: dezvoltare durabilă, menţinerea şi crearea de locuri de muncă, odată cu creşterea gradului de profitabilitate. Nu toate acţiunile întreprinse în acest sens au putut fi duse la bun sfârşit, deşi este evident că sunt în favoarea companiei. Nu s-a putut efectua divizarea carierei Berbeşti, dorită de Consiliul Judeţean Vâlcea. Un alt proiect nerealizat îl reprezintă înfiinţarea unei societăţi prin care compania să poată exporta energie: C.E. Oltenia – Vânzare. Aceste proiecte de restructurare şi reorganizare au primit vot negativ din partea acţionarului minoritar, Fondul Proprietatea. Considerăm că noţiunea de , «restructurare» nu se rezumă doar la concedierea a mii de salariaţi şi că există mijloace de administrare prin care societatea să rămână un factor economic important şi de stabilitate socială a zonei”, se mai arată în comunicatul directoratului CE Oltenia.
Reamintim, recent, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, declara că CEO nu fost restructurat şi a încheiat anul 2013 cu pierderi.
Autorităţile au anunţat, iniţial, că oferta publică pentru listarea la bursă a CE Oltenia va avea loc în iunie 2014, dar termenul a fost amânat pentru a două jumătate a anului 2014. Chiar şi aşa, FP consideră că mai sunt încă multe lucruri de rezolvat, pentru că nu s-a făcut nimic în sensul reducerilor costurilor. Managerul Fondului Proprietatea a menţionat că, mai mult, numărul de angajaţi la CE Oltenia a crescut în 2013 la 18.850 de persoane.
În aceste condiţii, Fondul Proprietatea a decis reducerea evaluării participaţiei FP la CE Oltenia cu 70% în valoarea activului net al Fondului, de la 880 milioane lei la 321,64 milioane lei.
