Avocatul Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, spune că nu va mai candida pentru un nou mandat în această structură de conducere a producătorului de electricitate, după ce îi va expira mandatul, în două-trei săptămâni.
„Mandatul îmi expiră în două-trei săptămâni, dar nu voi mai candida. Mi-a ajuns”, a declarat Borza.
El a fost ales preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica în luna iulie. Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica supervizează activitatea companiei, numeşte Directoratul şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al producătorului de energie.
În prima jumătate a lunii octombrie, Departamentul pentru Energie, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a anunţat că aşteaptă până luni, 11 noiembrie, candidaturi pentru Consiliul de Supraveghere, după ce în luna august a reconfirmat componenţa structurii de conducere a producătorului de electricitate.
Hidroelectrica negociază un credit de 400 milioane euro
De asemenea, Borza a menționat că Hidroelectrica negociază cu una dintre cele mai mari trei bănci din Europa contractarea unui credit de 400 milioane de euro, pentru retehnologizarea a patru hidrocentrale. Hidrocentralele respective sunt Vidraru, Stejaru, Mărişelu şi Râul Mare, a precizat Borza, citat de Mediafax.
El a adăugat că Hidroelectrica aşteaptă din septembrie aprobarea AGA pentru vânzarea a 11 microhidrocentrale, pentru un preţ total de 6 milioane de euro.
Iniţial, compania de stat scosese la vânzare 17 microhidrocentrale.
Contracte problematice
La rândul său, Remus Vulpescu a declarat, la ieşirea de la DNA, că la Hidroelectrica sunt şi „alte contracte problematice”, însă compania, dacă va fi administrată corect, va putea să deţină capacităţi de generare sau să desfăşoare alte activităţi în domeniul energiei în întreaga regiune, nu numai în România”.
„În mod sigur, sunt şi alte contracte problematice. În mod sigur, suntem încă departe de a fi făcut din Hidroelectrica o companie curată, o companie ce poate să-şi valorifice potenţialul. Hidroelectrica este, poate, singura companie a statului român care, astăzi, poate constitui un nucleu de dezvoltare regională în domeniul energiei. Hidroelectrica este o companie care, dacă va fi administrată corect, va putea într-un timp scurt – trei, patru, cinci ani, nu mai mult – să deţină capacităţi de generare sau să desfăşoare diverse alte activităţi în domeniul energiei în întreaga regiune, nu numai în România”, a arătat Vulpescu, după ce a fost audiat în dosarul „Mită la Hidroelectrica”.
Întrebat cu privire la calitatea lui în dosarul DIICOT ce vizează fapte de subminare a economiei naţionale, despre care a menţionat înainte de a intra la audieri, el a spus că aceasta este „de persoană care poate furniza detalii despre activitatea şi contractele Hidroelectrica”.
Remus Vulpescu a mai arătat că, cel mai probabil, dosarul DIICOT a pornit la sesizarea unei asociaţii de salariaţi din Hidroelectrica.
Joi dimineaţă, înainte de a intra la DNA, Remus Vulpescu declara că are un dosar penal instrumentat de DIICOT, deschis după ce el a hotărât intrarea în insolvenţă a companiei. Vulpescu nu a dorit atunci să facă niciun comentariu referitor la persoanele şi acuzaţiile din dosarul DNA în care este denunţător, însă, întrebat dacă a făcut denunţul pentru a scăpa de un dosar penal întocmit pe numele său, a declarat: „Un dosar de care ştiu şi care mi-a fost încropit este un dosar de subminare a economiei naţionale, pentru că am decis, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie la Hidroelectica, deschiderea proceduri insolvenţei la această companie care, aţi văzut, a fost bine administrată. Procedura a permis o reorganizare cu rezultate rapide şi extraordinar de bune pentru companie şi a dovedit că, atunci când statul doreşte să-şi rezolve problemele, statul poate să-şi rezolve problemele”.
Remus Vulpescu a spus că nu ştie să aibă calitatea de învinuit în dosarul de la DIICOT.
Întrebat dacă a făcut „un deal” cu anchetatorii anticorupţie pentru a scăpa de dosarul de subminare, Vulpescu a arătat că nu doreşte să comenteze „aceste imagini din filme americane”.
La DNA a venit joi şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care a declarat, după ce a fost audiat tot în dosarul fostului său consilier Ioan Mihăilă, că nu are nicio implicare în acest caz şi că, de regulă, nu stătea la discuţii cu consilierii săi privind astfel de chestiuni.
Demnitarul nu a dorit să comenteze prezenţa sa în faţa procurorilor anticorupţie şi nici să spună ce le-a declarat acestora, precizând că nu are nicio implicare în cazul de corupţie pentru care este anchetat fostul său consilier.
Totodată, Niţă a subliniat că nu stătea „la taclale” cu consilierii săi, în legătură cu astfel de chestiuni.
